Adevarul.ro

În timp ce elevii dinainte de 1989 nu erau primiţi la şcoală fără uniforme, astăzi fiecare şcoală îşi alege felul de a se îmbrăca. Disciplina şcolară din vremea comunismului  însemna controlul  elevilor, profesorilor, dar şi al părinţilor. Astăzi profesorii încearcă să-i convingă pe elevi să respecte regulile.

Uniforme la fel pentru toată lumea, matricola cusută pe mânecă şi părul tuns cât mai scurt erau reguli stricte pentru şcoala din comunism. Profesorii spun că, spre deosebire de astăzi, când fiecare instituţie de învăţământ are un regulament de ordine interioară, în comunism disciplina devenise politică.

Şcoala însemna foarte mult control şi  impunere atât pentru profesori şi elevi, cât şi pentru părinţi. Regulile din şcoala comunistă  veneau de la partid. 

Dumitru Oprea, fostul rector  de la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iaşi, spune că uniforma făcea parte dintr-o egalizare forţată a românilor, pentru ca niciunul să nu iasă în evidenţă prin ţinută. „Atunci n-aveai voie să ieşi din front. În anii `50, când am intrat eu la şcoală, eram îmbrăcaţi toţi, băieţi şi fete,  ca nişte popi. 

Ulterior, costumele pentru şcoală s-au schimbat în funcţie de vârstă. Doar matricola era diferită de la şcoală la şcoală. Nu puteai veni la şcoală dacă nu aveai uniformă”, afirmă Dumitru Oprea. Uniforma trebuia purtată, indiferent că aveai  sau nu bani să o cumperi.

La ansamblurile artistice şcolare, copiii veneau îmbrăcaţi în costumele de pionier  Foto: fototeca online a comunismului românesc

„Pe vremea aia, copiii erau atât de săraci încât nu aveau mari posibilităţi să-şi facă costumele cerute de la şcoală. Îmi aduc aminte că era un chin pentru mama să găsească bani pentru uniforma mea”, mai spune Dumitru Oprea.

Specialiştii în programe de educaţie susţin că nivelul de disciplină  din ultimii ani  de dinainte de Revoluţie varia de la o şcoală la alta. „Uniforma era însă obligatorie. Erau copii care purtau o uniformă un an întreg, dar erau şi alţi copii care aveau câte trei uniforme, pe care le purtau alternativ”, spune Eugen Palade.

Acesta mai adaugă că uniforma poate să aibă un sens pozitiv astăzi, dar ea poate să identifice  un grup în raport cu alt grup. „În  anii comunismului, portul uniformei era o formă de control social, însoţită fiind de sensul distinctiv al şcolii.

Eu nu ţin minte ca cineva să fi venit fără uniformă la şcoală. În general, nu era acceptat. Nu erai primit la şcoală,  dacă nu veneai în uniformă”, îşi aminteşte Eugen Palade.

Elevii de azi, educaţi în mediul digital

Profesorii susţin  că astăzi disciplina e prost înţeleasă, iar elevii au atâta libertate încât nu ştiu ce să facă cu ea. „Eu cred că avem în şcoli o democraţie prost înţeleasă, în care tot ce e excesiv strică. Am senzaţia că şi profesorii sunt  de vină pentru că nu ştiu să-şi apropie copiii. Există voinţă de disciplină din partea elevilor, dar  nu ştim să-i apropiem.

Noi facem abstracţie de mediul digital în care se face educaţie azi. Nu reuşim să înţelegem de ce nu vin copiii la şcoală, dar dacă îi căutăm vom vedea că ei sunt în faţa calculatorului, unde pot învaţă mai multe decât din cursurile pe care le predăm noi de pe foile noastre”, mai explică Dumitru Oprea.  

Violenţa de azi,  dată de prea multe reguli

Psihologii şcolari susţin că şcoala românească se îndreaptă astăzi  spre o disciplină pozitivă, în sensul că elevii sunt ghidaţi după reguli  pe care le înţeleg  şi le respectă. „Avem astăzi o cultură organizaţională, care poartă amprenta instituţiei respective.

Restricţiile primite acum sunt înţelese de către elevi”, afirmă Marcela Călineci, psiholog şcolar la Centrul de Asistenţă Pedagogică din Bucureşti. Ea mai adaugă că profesorul trebuie astăzi să-l facă pe elev să fie responsabil pentru propriul comportament.

„În momentul actual, copiii trebuie să facă faţă unui bombardament de reguli, nu întotdeauna foarte clare şi din cauza cărora apare de multe ori violenţa”, mai spune Marcela Călineci. 

Psihologii recomandă profesorilor să le explice elevilor regulile ca parte din cultura organizaţională a şcolii, amintindu-le că pe vremea comunismului discuţiile erau limitate.

Elevii europeni, identificaţi prin uniforme

Specialiştii în programe de educaţie spun că în ţările  occidentale disciplina e intră deja în felul de a fi al elevilor, e respectată de către aceştia. În plus, educaţia elevilor cuprinde inclusiv mersul  la teatru, la film.

„Aceste lucruri fac parte din educaţia pe care o primesc copiii, astfel încât, în timp, atitudinea lor să se schimbe”, afirmă psihologul Marcela Călineci.

 Elevii de astăzi sunt consultaţi la alegerea uniformei   Foto: Adevărul

Ea dă ca exemplu Anglia, unde elevii învaţă de mici să respecte regulile. Profesorul de psihologie Mircea Miclea susţine că uniforma purtată de elevi din Occident este o modalitate prin care şcoala îşi creează o identitate.

„În Anglia, am văzut elevi de la trei colegii şi toţi purtau uniforme. Pentru ei,  purtarea uniformei e o modalitate prin care şcoala iese dintr-o lume amorfă, e o modalitate prin care ceilalţi te valorizează”, afirmă Mircea Miclea.

El mai spune că şcolile românesţi au renunţat prea uşor la uniforme. „S-a trecut de la o societate represivă, din care  făcea parte şi şcoala, la o societate radicalizată la libertate.

Această societate represivă cuprindea inclusiv modalităţile de comportament al elevilor, dar şi  felul de a-şi petrece timpul liber al elevilor. La noi cred că s-a renunţat prea uşor la uniformă”, mai spune Mircea Miclea.