Adevarul.ro

De Ziua Naţională a României, dictatorul îl critica pe Gorbaciov în oficiosul PCUS. La 23 august 1989, într-un interviu pentru ziarul „Pravda“, Ceauşescu spunea clar, deşi printre rânduri, că România nu va aplica reformele de tip sovietic.

Preşedintele României l-a primit pe ziaristul sovietic Boris Efimovici Avercenko la data de 18 august 1989, iar interviul a fost publicat de „Pravda” („Adevărul”) chiar de Ziua Naţională a României socialiste, 23 august.

În aceeaşi zi, materialul a fost publicat şi de „Scînteia”, pe o pagină întreagă şi cu o trimitere din prima pagină. Acest fapt denotă importanţa pe care o acorda Ceauşescu mesajului pe care îl trimitea popoarelor din URSS.

Dublu limbaj

Având în vedere că „Pravda” era ziarul Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice (PCUS), o mare parte din interviu s-a axat pe teme politice.

Ceauşescu a folosit vasta sa experienţă în materie de comunicare de tip comunist pentru a arunca, subtil, acuze la adresa liderului sovietic.

La suprafaţă, modul de exprimare al dictatorului român pare unul cuminte, politicos şi „tovărăşesc”, mai ales atunci când vorbeşte de relaţiile cu URSS. Milioanele de cititori ai ziarului sovietic ştiau însă că, în comunism, adevărata informaţie trebuie citită printre rânduri şi învăţaseră să descifreze limbajul de lemn caracteristic lagărului socialist.

La o lectură atentă, din spusele lui Nicolae Ceauşescu se vede clar că acesta nu era deloc de acord cu reformele introduse de Mihail Gorbaciov, perestroika şi glasnost (restructurare şi transparenţă) şi că Partidul Comunist Român nu intenţiona să modifice sistemul politic sau să relaxeze centralizarea economică a României.

Modelul naţional

Atitudinea refractară la schimbare a lui Ceauşescu a ieşit cel mai bine în evidenţă în răspunsul pe care l-a dat la o întrebare legată de rolul conducător al PCR. El a început prin a vorbi de primii ani ai comunismului românesc, spunând că „au existat anumite subaprecieri ale realităţilor din ţara noastră, tendinţe de copiere şi de aplicare mecanică a realităţilor din alte ţări”.

A urmat, spunea dictatorul român, Congresul al IX-lea al PCR, care a lichidat „dogmatismul, şablonismul, conservatorismul – inclusiv teoria «modelului unic» - în construcţia socialistă”. „Am pornit şi pornim de la faptul că socialismul se realizează în mod divers de la o ţară la alta”, i-a explicat Ceauşescu ziaristului de la „Pravda”.

Cu alte cuvinte, preşedintele comunist al României afirma că respinge modelul sovietic de reformă a socialismului, pentru că nu s-ar potrivi ţării pe care o conducea. Pentru că ziaristul a insistat: „Vă gândiţi şi la folosirea inteligentă – subliniez în mod deosebit calificativul «inteligentă» - a experienţei altora?”, Ceauşescu a replicat: „Acordăm o mare însemnătate schimbului de experienţă, studierii practicii, inclusiv a concepţiilor teoretice ale altor ţări”.

Practic, el sublinia încă o dată că studiază modelul sovietic, dar că  el şi conducerea PCR sunt singurii care au dreptul să decidă soarta României.

Relaţii reci

Aceeaşi reticenţă în aplicarea modelului Gorbaciov a fost dezvăluită de Nicolae Ceauşescu şi atunci când a fost întrebat despre relaţiile româno-sovietice.

„În general, noi considerăm că relaţiile dintre ţările şi partidele noastre pot fi considerate bune”, a spus el. Având în vedere limbajul uzual, care folosea pentru relaţiile bune expresii precum „calde şi tovărăşeşti”, sintagma folosită de Ceauşescu înseamnă mai degrabă relaţii reci. El a explicat şi de ce relaţiile sunt doar „bune”: „au apărut şi momente, ca să spun aşa, de încălcare a principiilor de colaborare”.

Ceauşescu a revenit la relaţiile cu URSS şi atunci când a fost întrebat despre acţiunile României pe scena internaţională. El a vorbit despre dorinţa de colaborare cu toate ţările, subliniind importanţa celor cu URSS, dar a accentuat:

„Întotdeauna, însă, am avut în vedere că dezvoltarea relaţiilor cu alte state trebuie să se bazeze pe principiile deplinei egalităţi în drepturi, respectului independenţei, suveranităţii, neamestecului în treburile interne”. Cu alte cuvinte, România s-a distanţat de URSS pentru că regimul sovietic a încercat să intervină în  politica sa internă.

Critici acide

Dictatorul român şi-a exprimat nemulţumirea legată de intenţia lui Gorbaciov de a reforma inclusiv relaţiile din Consiliul de Ajutor Economic Reciproc (CAER), echivalentul economic al Tratatului de la Varşovia. În acelaşi context, Ceauşescu a lansat acuze la adresa reformelor, referin­du-se la CAER, dar bătând, evident, la Gorbaciov.

El a criticat schimbarea fără o pregătire temeinică, profitând de faptul că, la patru ani după venirea lui Gorbaciov la putere şi lansarea reformelor, URSS se afla într-o situaţie economică deosebit de dificilă. „Mai cu seamă dacă la baza schimbărilor nu se află o temeinică pregătire, chiar cele mai bune intenţii pot să dăuneze în economie, în construcţia socială, în general! (...)

Lucrurile trebuie realizate după studii temeinice, trebuie pregătite temeinic, ţinând seama de practica şi experienţa de până acum”, a spus Nicolae Ceauşescu, acuzând faptul că noua orientare a socialismului, pe care o dorea Gorbaciov, nu respecta principiile centralismului economic şi permitea inclusiv apariţia unor mişcări de opoziţie la partidul unic.

În ceea ce priveşte România, Ceauşescu spunea foarte clar: „Nu admitem teza aşa-zisei «pieţe libere», pentru că aceasta înseamnă libertate pentru speculă!”. Aceeaşi hotărâre o sublinia şi în ceea ce priveşte politica: „Suntem hotărâţi ca şi de acum înainte să întărim partidul, rolul său politic conducător în societate!”. Foarte pe scurt, având în vedere că intra în opoziţie totală cu ideile lui Gorbaciov, Ceauşescu ar fi putut spune „Niet perestroika!”.

Antireformism

Ceauşescu a profitat de interviul în „Pravda” pentru a-i convinge pe cetăţenii sovietici, afectaţi grav de reforme, din punct de vedere economic, că Mihail Gorbaciov greşeşte şi că el are dreptate rămânând fidel principiilor socialismului de tip leninist.

Oficiosul PCUS

Cotidianul „Pravda” a fost fondat în 1912 de către Leon Troţki, unul dintre tovarăşii de revoluţie ai lui Lenin. Din 1918 s-a transformat în organul de presă al Comitetului Central al PCUS. În această calitate, a devenit cel mai important ziar din URSS, găzduind în paginile sale poziţiile oficiale şi articole de fond în care era anunţată orice schimbare a politicii moscovite sau a conducerii de partid şi de stat.

Tirajul ziarului, împreună cu ediţiile sale regionale, cu Komsomolskaya Pravda (dedicat tineretului) şi Pionerskaia Pravda (dedicat pionierilor), atingea cifre de milioane. Toate întreprinderile de stat, armata, unităţile de învăţământ, etc. erau obligate să facă abonamente la „Pravda”, exact cum se întâmpla şi cu „Scînteia” în România.

Atac la Gorbaciov sub masca NATO

Contrar uzanţelor din lumea socialistă, care impuneau lăudarea conducătorului ţării din care venea ziaristul, Ceauşescu nu a scos un cuvânt despre Mihail Gorbaciov pe tot parcursul interviului. Numai acest fapt şi era de ajuns pentru un cunoscător al regulilor din lagărul comunist să înţeleagă că între cei doi lideri de stat existau diferende profunde.

Lovitură prin ricoşeu

După ce a folosit pretextul CAER pentru a critica de fapt modul în care reformele afectau economia URSS, Ceauşescu s-a folosit de „umbrela” NATO pentru a-l ataca pe Gorbaciov, care îi sugerase, în mai multe împrejurări, că este necesar să reformeze sistemul socialist şi în România.

Discutând cu ziaristul sovietic despre problemele mondiale, în special despre dezarmare, fostul preşedinte al României s-a lansat într-un lung discurs la adresa liderilor ţărilor din vest, pe care i-a acuzat că nu renunţă la doctrina descurajării nucleare. În acest context însă, el a introdus din nou tema sa favorită: „Trebuie să se renunţe cu desăvârşire la politica de forţă şi dictat, de amestec în treburile altor state!”

Tot occidentalii erau acuzaţi şi de faptul că au o nouă doctrină, „aceea a destabilizării ţărilor socialiste sub pretextul încercărilor de a le «ajuta» să se reîntoarcă spre capitalism!” Aceasta este însă acuzaţia pe care Ceauşescu i-a adus-o, în mai multe rânduri, lui Gorbaciov, căruia i-a imputat că, prin reformele sale economice, de liberalizare a economiei, permite reinstaurarea capitalismului.

Revoluţionar de profesie

Ultimele săgeţi otrăvite la adresa lui Gorbaciov au fost lansate de Nicolae Ceauşescu prin comparaţie cu propria sa persoană. Descriindu-se ca „revoluţionar de profesie”, secretarul general al PCR a făcut o descriere a „adevăratului comunist”. 

„În condiţiile noi, în centrul preocupărilor se află lupta pentru construcţia socialismului, pentru realizarea în cele mai bune condiţii a principiilor socialiste în toate domeniile. Nu poţi fi comunist şi revoluţionar dacă nu acţionezi cu toată forţa şi întreaga capacitate pentru realizarea acestor obiective! A fi revoluţionar de profesie înseamnă, totodată, a lupta pentru continua întărire a partidului, a rolului său conducător în societate!”, spunea Ceauşescu.

Desigur, Gorbaciov nu îndeplinea niciuna dintre cerinţele lui Ceauşescu, deoarece liderul URSS încălca principiile socialiste în economie şi permisese apariţia, în mai multe ţări socialiste, a unor mişcări de opoziţie, care contestau rolul de unic onducător al partidelor comuniste.

Trebuie să se renunţe cu desăvârşire la politica de forţă şi dictat, de amestec în treburile altor state!
Nicolae Ceauşescu

Din „Scînteia“, 27 august 1989

Tehnologii noi

Câteva centre de cercetare din România au pus la punct o soluţie tehnologică nouă, implementată pe scară „destul de largă”, anunţă ziarul. Este vorba de prelucrarea prin electroeroziune, metodă „absolut necesară şi eficientă în cazul materialelor dure şi extradure”. Cele două „familii de maşini, ELER şi ELEROFIL”, care aplică noua metodă, „au satisfăcut cerinţele crescînde ale economiei eliminînd complet importul” în acest domeniu.

Realizări edilitare

În comuna Ungureni, judeţul Bacău, au fost inaugurate mai multe „edificii social - edilitare care au întregit şi înfrumuseţat localitatea”. „Scînteia” enumeră: câteva blocuri pentru „specialiştii satelor”, spaţii  comerciale totalizând 1.000 de metri pătraţi şi câteva centre de servicii şi mică industrie.

Generali pentru pace

La Varşovia a avut loc reuniunea „Grupului Generalilor pentru Pace şi Dezarmare”. Se împlineau 50 de ani de la izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial, o aniversare potrivită pentru a atrage atenţia asupra tragediilor pe care le aduce o conflagraţie mondială.

Flori alese

Echipa naţională de baschet feminin a obţinut titlul de vicecampioană europeană, prilej pentru comentatorul sportiv Gheorghe Mitroi să le numească pe componentele echipei „flori alese din grădina baschetului”. Era o performanţă fără precedent, cel mai bun rezultat de până atunci fiind locul patru în Europa, obţinut în 1978 şi în 1980. 

Cinema

Cinematografele bucureştene şi-au adaptat programul aniversării zilei de 23 August difuzând filme patriotice. Astfel, la „Patria” rulează filmul „Noi, cei din linia întâi”, din ciclul „Epopeea revoluţiei de eliberare socială şi naţională oglindită în filmul românesc”, iar la „Lumina” - filmul „Miracolul”, din ciclul „45 de ani de glorioasă istorie socialistă”.

1989 CE NU SCRIA „SCÎNTEIA“

Kremlinul condamnă naţionaliştii din ţările baltice

Liderii sovietici acuză mişcările populare din cele trei state baltice - Letonia, Lituania şi Estonia - că se folosesc în scopuri extremiste de politica reformistă a Kremlinului.

Naţionaliştii din cele trei ţări, care cereau desprinderea statelor baltice de URSS, sunt atenţionaţi că acţiunile lor ar putea duce la un dezastru şi ar putea afecta interesele vitale ale întregii Uniuni Sovietice.

Reamintim că la 23 august, circa două milioane de persoane din Lituania, Letonia şi Estonia au format un lanţ uman, cerând ruperea de URSS.