Adevarul.ro

Disidentul Gheorghe Ursu a dezvăluit abuzul la „Europa Liberă“. La patru luni după cutremurul din 4 martie 1977, Nicolae Ceauşescu ordona cu iresponsabilitate sistarea lucrărilor la blocurile avariate de seism.

“Să se pună capăt activităţii comisiilor, care au creat o psihoză. Nici un bloc nu poate fi demolat fără o aprobare specială. S-a dat dispoziţie să nu se închidă nici un magazin. Comisiile centrale au făcut acţiuni iresponsabile.

Scoaterea din funcţiune a zeci de imobile care nu aveau nici o avarie. Clădirile puse într-o situaţie care depăşeşte cu mult ceea ce cutremurul a distrus. Nu există nici o justificare, ci pur şi simplu o concepţie greşită a proiectanţilor”, a ţipat Ceauşescu la participanţii la o şedinţă de lucru, cu toţi factorii implicaţi în înlăturarea urmărilor cutremurului.

„Geniul“ nu avea încredere în ingineri

Dictatorul era supărat că prea multe clădiri erau clasificate ca nesigure şi propuse spre demolare sau consolidare. Disidentul Gheorghe Ursu participa la acea şedinţă în calitatea sa de inginer constructor, şef de lucrări la şantierele pentru consolidarea câtorva blocuri importante din Capitală. Fusese numit în această funcţie pentru că avea o bună expertiză în structura de rezistenţă a construcţiilor şi era specialist în metode antiseismice.

El a notat ceea ce a spus Ceauşescu în şedinţă şi, ulterior, a trimis o lungă scrisoare la Radio “Europa Liberă”. În scrisoare, Ursu dezvăluia faptul că dictatorul comunist voia ca bucureştenii să se întoarcă în blocurile afectate grav, ceea ce le punea viaţa în pericol.

Începutul sfârşitului

“Trebuie să-i tragem la răspundere pe proiectanţi. Se opreşte orice echipă de verificare, am dat ordine la Miliţie şi Procuratură să-i bage la închisoare. Cine le dă voie să intre în domiciliul cetăţenilor”, a notat Gheorghe Ursu aberaţiile spuse de Ceauşescu furios.Adrian Ursu, fiul disidentului, a povestit pentru “Adevărul” că scrisoarea trimisă “Europa Liberă” a fost motivul care i-a făcut pe securişti să acţioneze. 

“Se poate ca acel material, pe care Babu (aliasul lui Gheorghe Ursu, n. red.) l-a trims Europei Libere în ‘78, material în care se referea la sistarea de către Ceauşescu a blocurilor avariate de cutremur, să-i fi mâniat îngrozitor de tare pe securişti. Şi mai ales scrisoarea în care îl acuza pe Ceauşescu de iresponsabilitate criminală pentru sistarea consolidărilor de pe urma cutremurului din ‘77. Era clar că-i durea că tata îl acuza pe Ceauşescu de omor”, a spus Adrian Ursu. 

Disidentul a fost arestat în septembrie 1985, sub pretextul unor infracţiuni de drept comun. Pentru că nu a cedat la interogatoriu, un informator, Marian Clită, deţinut de drept comun, l-a bătut până la moarte. Instigatorii, foştii colonei de miliţie Stănică şi Creangă au primit câte 10 ani de închisoare, în 2003.

Bilanţ catastrofal

Cutremurul din 1977 s-a produs la ora 21:22 şi a durat 55 de secunde. A avut o magnitudine de 7,4 grade pe scara Richter şi a fost, din punct de vedere al pagubelor, cel mai grav seism care a afectat România. Au fost 1.578 de morţi din care 1.424 în Bucureşti, aproximativ 11.300 de răniţi şi peste 35.000 de locuinţe distruse.

În Bucureşti s-au prăbuşit 33 de clădiri şi blocuri mari - blocurile Nestor, Scala, Casata, Dunărea şi Continental, dar şi blocuri mai noi, construite în timpul regimului comunist. Şi-au pierdut viaţa, în urmă prăbuşirii clădirilor, actorul Toma Caragiu, scriitorii Alexandru Ivasiuc şi A. E. Baconski, istoricul Mihai Gafiţa, regizorul Alexandru Bocăneţ şi cântăreaţa Doina Badea. Tot la cutremurul din 1977 a murit, la numai 19 ani, şi Corneliu M. Popescu, traducătorul poeziilor lui Eminescu în engleză.

Un nou cutremur ar crea pagube de 10 ori mai mari

Bucureşti este capitala europeană cu cel mai ridicat grad de risc seismic. În conformitate cu hărţile de risc seismic, a căror elaborare a fost începută la scurt timp după cutremurul din ’77, structura solului din zona Capitalei duce la o amplificare cu aproximativ un grad pe scara Richter a seismelor din zona Vrancea.

Conform hărţilor de microzonare seismică realizate prin studierea cutremurelor din 1986 şi 1990 a rezultat că zonele care amplifică cel mai tare cutremurele în Bucureşti sunt Măgurele, Militari, Panduri, Casa Presei, Pantelimon şi Balta Albă. Un cutremur cu intensitatea de 7 grade Richter ar ajunge în aceste zone la 8 şi chiar 8,6 grade pe scara Richter. Pagubele rezultate în urma unui asemena cutremur s-ar cifra la peste 20 de miliarde de dolari, iar numărul victimelor este imposibil de estimat, deoarece contează foarte mult ora la care s-ar produce dezas­trul.

Capitala are peste 100 de clădiri cu grad de risc seismic 1 (clădirile cu bulină roşie), iar în ţară este vorba de sute de alte clădiri. Există un program de consolidare a tuturor acestor clădiri, dar nici bucureştenii, nici locatarii sau proprietarii clădirilor din restul ţării nu s-au arătat interesaţi, în special datorită costurilor mari pe care le presupun lucrările de consolidare.

Proprietarii care se înscriu în programul de consolidare a clădirilor beneficiază totuşi de facilităţi importante, precum expertizarea clădirilor şi proiectarea lucrărilor de consolidare, asigurate din fonduri de la bugetul de stat. Pentru familiile care realizează venituri medii nete lunare pe membru de familie sub câştigul salarial mediu net lunar pe economie, fondurile necesare lucrărilor de consolidare sunt asigurate de la bugetul de stat.

Specialiştii evită, în general, să facă predicţii în privinţa cutremurelor, chiar dacă mecanismele de anticipare ale acestor dezastre naturale. “Prezicerea cutremurelor este privită ca o activitate neserioasă, pentru că seismele nu se pot prezice cu o acurateţe prea mare”, spune Mircea Radulian, director ştiinţific la Institutul Naţional pentru Fizica Pământului.  ; Adrian Horincar

20 de miliarde de dolari ar fi cifra aproximativă a pagubelor produse de un nou cutremur

Altruism plătit cu viaţa

Inginerul constructor şi disidentul Gheorghe Ursu a denunţat public stoparea consolidării blocurilor afectate de cutremur, ordonată de Ceauşescu. Pentru că voia ca oamenii să afle că se vor muta înapoi în case „reparate” doar cu un pic de spoială, Ursu a scris „Europei Libere”. Gestul său l-a costat, în cele din urmă, viaţa.

Prezicerea cutremurelor este privită ca o activitate neserioasă, pentru că seismele nu se pot prezice cu o acurateţe prea mare

Mircea Radulian, director ştiinţific la Institutul Naţional pentru Fizica Pământului

Din „Scînteia“, 4 martie 1989

Economia, vedeta şedinţei CC

5 din cele 6 pagini ale „Scînteii” erau rezervate „consfătuirii pe probleme economice” a Comitetului Central al Partidului Comunist Român. Bombardamentul de informaţie şi propagandă a început cu „Cuvântarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu” şi a continuat cu „dezbaterile în cadrul consiliilor de coordonare a activităţii pe ramuri”.

 Invariabil, cuvântarea fiecărui participant la dezbateri începea cu „sentimentele de aleasă dragoste şi preţuire ale poporului pentru iubiţii lui conducători”, reflectate într-o formulă standard de deschidere: „Mult iubite şi stimate tovarăşe secretar general Nicolae Ceauşescu, Mult stimată tovarăşă Elena Ceauşescu”. „Scînteia” din 4 martie devine astfel o colecţie de angajamente şi jurăminte că „vom urma neabătut linia partidului pentru construirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate”. Niciun cuvânt însă, în tot ziarul, despre cutremurul din 4 martie 1977 care a afectat profund societatea românească. 

Inamicul public Thatcher

Premierul britanic la acea vreme, Margaret Thatcher, e luat în colimator pentru „caruselul reprivatizărilor” pe care l-ar fi provocat. Într-un articol consistent, „Scînteia” reia istoricul naţionalizărilor şi privatizărilor din Marea Britanie, insistând asupra declaraţiilor opoziţiei laburiste. „Ce au arătat faptele? S-a dovedit că aflându-se în proprietatea statului, multe dintre companiile naţionalizate au adus trezoreriei fonduri însemnate”, scrie „Scînteia”. Şi ce vrea Margaret Thatcher?

„Să nu piardă nicio ocazie de a lovi în sectorul public”, în condiţiile în care „de la venirea conservatorilor la putere, acum zece ani, o treime din întreprinderile de stat au fost vândute” şi pe listă ar mai fi şi „serviciile comunale de apă, compania de electricitate, sistemul sanitar, căile ferate şi compania siderurgică British Steel”. 

FMI, pus la zi

În pagina de ştiri externe, „Scînteia” rezervă un spaţiu important „criticilor severe la adresa practicilor F.M.I. faţă de ţările în curs de dezvoltare”. Într-o rezoluţie aprobată la Quito, „Parlamentul Andin a învinuit Fondul Monetar Internaţional de tulburările înregistrate în Venezuela”.

 „Scînteia” explicitează că Parlamentul Andin este un organism consultativ regional al ţărilor andine: Bolivia, Columbia, Ecuador, Peru şi Venezuela. În ştirea următoare, „Scînteia” anunţă că Venezuela a şi notificat FMI că încetează temporar să îşi mai plătească datoria externă.

„Întrecerea socialistă“

Asortat cu grosul ziarului, articolul „Rezultate în întrecerea socialistă” venea cu exemple concrete de „realizări în economie”: „Botoşani: Producţie fizică peste prevederi”, „Giurgiu: Comenzi onorate înainte de termen”, „Sălaj: Livrări suplimentare la export”, „Suceava: În funcţiune – o nouă capacitate”, „Moreni: Sondorii – la datorie”.

Citiţi şi:

Putem sti când va lovi următorul cutremur?