Toamna de cotitură a vinului românesc

La 10 ani după cele mai importante privatizări din industria vinului românesc, toamna lui 2011 aduce interesante mişcări pe piaţă.

Murfatlar România, liderul pieţei de profil - cunoscut prin mărci precum Zestrea, Babanu sau Sec, foarte populare, dar nu neapărat vârfuri calitative - face o mutare surpriză prin aducerea unui consultant din străinătate, celebru la nivel mondial: românul Răzvan Macici, vinificatorul şef al cramei Nederburg din Africa de Sud şi personajul principal al campaniei de comunicare a acestei crame la Campionatul Mondial de fotbal de anul trecut, unde a fost sponsor oficial.

Macici, plecat din ţară în urmă cu aproape 17 ani, provine dintr-o renumită familie de profesionişti ai vinului - tatăl său fiind un reputat profesor de enologie şi autor de cărţi de specialitate. Răzvan Macici se va ocupa personal de crearea unor vinuri de vârf din viile Murfatlarului, dar între obiectivele sale se numără şi impunerea unor proceduri tehnologice care să conducă la creşterea calităţii produselor din gamele ieftine.

Potrivit lui Cosmin Popescu, director general al Murfatlar, Macici vine în Dobrogea nu doar cu ştiinţa sa în producerea de vin, ci şi cu o viziune actualizată asupra tendinţelor de consum la nivel mondial: crama pe care o conduce în Africa de Sud exportă aproximativ 60% din producţie, pe toate continentele, iar expertiza şi recunoaşterea de care se bucură sunt de natură să contribuie la o viitoare creştere a exporturilor Murfatlar.

Micii producători: turismul şi ecologia

Nici podgorenii de mici dimensiuni nu lasă să treacă toamna lui 2011 fără să anunţe noutăţi. Cea mai recentă unitate viticolă dată în folosinţă în Prahova, crama LacertA, aparţinând unui grup de investitori austrieci, a inaugurat o impresionantă sală de degustări în mijlocul viilor - o veritabilă frumuseţe arhitecturală - şi mizează pe atragerea unui număr cât mai mare de turişti care să cunoască direct la sursă produsele acestei crame ce vizează segmentul de piaţă premium.

Tot în Dealu Mare, la Ceptura, Mihail „Mişa" Rotenberg, deţinătorul unei mini-crame ce foloseşte aproape exclusiv tehnici tradiţionale de vinificaţie pentru a obţine serii scurte de vinuri de calitate ridicată, a inaugurat recent un mic conac dotat cu două săli de degustare.

Specializat deocamdată pe un singur soi de struguri - Merlot - Mişa Rotenberg e decis să exploreze cu tenacitate potenţialul enologic ridicat al microclimatului Ceptura, dar visează mai ales să promoveze propria sa viziune, care îmbină arta vinului cu artele plastice.

Rotenberg a construit în 2011 un conac care pare luat din cărţile poştale de epocă atât ca linie generală cât şi ca finisare, în care a obligat constructorii să utilizeze tehnici vechi pentru ridicarea construcţiei, iar ulterior i-a comisionat tânărului sculptor Alexandru Potecă sarcina de a popula curtea cu obiecte de artă provenite din vechi utilaje folosite în viticultură şi vinificaţie.

Rotenberg, strălucit inventator al unor tehnologii care stau la baza internetului wireless, spune că face vin în primul rând din pasiune, afacerea cu crama fiind prima pe care a acceptat să-şi pună numele.

Fără ierbicide şi pesticide

Din pasiune s-a apucat de vinuri şi Vasile Frâncu în Dobrogea, la Adamclisi. De profesie avocat specializat în drept maritim, Frâncu a investit aproape opt milioane de euro pentru a înfiinţa o cramă ultramodernă şi o plantaţie de struguri cu certificare ecologică.

„Nu folosim nici un fel de îngrăşăminte chimice, ierbicide sau pesticide. Totul este natural. Facem tratamente cu substanţe conform unui regulament european pentru substanţele acceptate în culturile ecologice. Nu folosim decât drojdii de fermentaţie obţinute pe cale naturală, nu folosim osmoza inversă, tehnici de termo-vinificare sau compuşi pe bază de potasiu.

De asemenea, avem toată tehnica necesară care să ne permită fermentaţie cu temperatură controlată, evităm pompările cât se poate de mult, totul fiind prin cădere gravitaţională", afirmă proprietarul firmei Vifrana.

2011, an bun pentru vinuri

„Din punct de vedere cantitativ, prognozăm o producţie peste media ultimilor ani, la cca. 6,5 milioane hectolitri de vin", se arată într-un comunicat dat publicităţii de către Patronatul Naţional al Viei şi Vinului (PNVV). Potrivit acestei surse, „în Dealu Mare, anul acesta se va atinge o recoltă foarte bogată, aproximativ cu 20% mai mare faţă de un an normal. Din punct de vedere calitativ, strugurii au un potenţial oenologic din ultima lună a determinat o acumulare foarte bună a zaharurilor, ceea ce va genera calitate ridicată a vinului, iar di ridicat. Insolaţia prelungită ferenţele se'[pnhmnificative de temperatură între zi şi noapte contribuie la îmbogăţirea potenţialului aromatic al vinurilor".

Vinul săptămânii: Shiraz La Cetate 2006

De ce ne place Shirazul? Pentru că este un soi care impresionează prin structură, construcţie aromatică, echilibru şi corp. Pentru că vinurile din Shiraz nu pot fi monotone, indiferent de palierul de preţ căruia i se adresează. Ele sunt „sexy şi bogate", îndrăzneţe, cu o structură atletică.

Unul dintre protagoniştii evenimentului „Toamna în roşu", Shiraz La Cetate 2006 (13% vol. alc., sec, IG Dealurile Olteniei, prod.: Crama Oprişor) este dens şi plăcut, cu arome de eucalipt, coacăze negre, vanilie şi lemn. Gustativ prietenos, uşor de băut, arată o structură bine închegată şi o lejeră astringenţă taninoasă, care se face simţită abia pe final. Descoperim tonuri gustative de prune şi de caise coapte, precum şi final lung, condimentat şi armonios. Are o textură catifelată, cu taninuri aşezate, bine echilibrate de aciditatea de vişine amărui.

Vinul poate fi achiziţionat din magazine specializate, de pe site-urile de profil, dar şi din unele reţele de retail, la preţuri cuprinse între 40 şi 80 de lei. Fanii acestui vin, dar şi cei care nu au făcut cunoştinţă cu el încă, îl pot „testa" la sticlă sau la pahar, în cadrul „Toamnei în roşu", proiect care promovează consumul generic de vin în zece restaurante bucureştene, în perioada 1-16 octombrie 2011.

ABC-ul vinului

Supraaltoire - Altoirea unei viţe de vie care a făcut deja obiectul unei altoiri, în scopul reconversiei sau reîntregirii plantaţiei viticole. Soiul altoit folosit trebuie să fie din aceeaşi direcţie de producţie cu cel pe care se face supraaltoirea.

Tanin - Unul dintre principalele componente în vinurile roşii. Se identifică după senzaţia astringentă în cavitatea bucală. Este deosebit de evident în vinurile fine, care necesită învechire suplimentară. În timpul maturării, serveşte ca element protector, pe parcurs îşi pierde expresia şi lasă să iasă în evidenţă aroma şi gustul de fructe. Taninul formează sedimente în vinurile care au fost păstrate ani îndelungaţi.

Tulburel - Vinul în curs de desăvârşire a fermentaţiei alcoolice, neseparat de drojdie, cu o tărie alcoolică totală de minimum 8,5% în volume. El poate fi pus în consum până la sfârşitul anului calendaristic.

Vin - Băutură obţinută exclusiv prin fermentarea alcoolică, completă sau parţială, a strugurilor proaspeţi, zdrobiţi sau nezdrobiţi, ori a mustului de struguri. Tăria alcoolică dobandită a vinului nu poate fi mai mică de 8,5% în volume.

Vermut - Băutură aromatizată obţinută din vin cu adaos de alcool alimentar, zaharoză, caramel şi extrase din plante admise de legislaţia sanitară. Proporţia vinului care intră în compoziţia vermutului trebuie să fie de cel puţin 75% din produsul finit. Tăria alcoolică dobândită a vermutului este de minimum 15% în volume.