Roboţii – prietenii de tinichea

Apariţia lui Siri – asistentul personal de pe noul iPhone – i-a dus cu gândul pe împătimiţii de tehnologie la HAL 9000, computerul vorbitor din celebrul film al lui Stanley Kubrick „Odiseea Spaţială: 2001“. În ultimii 50 de ani care s-au scurs între Siri şi HAL, alţi roboţi au marcat istoria, ce-i drept mai mult cea de science-fiction.

Oamenii au fost mereu fascinaţi de puterea de a da viaţă. De la personaje fantastice asemănătoare roboţilor, cum ar fi Pinocchio sau ­Frankenstein, la Data, androidul din „Star Trek", sau Terminator, ­cyborgul din pelicula cu acelaşi nume, mereu a răzbit dorinţa oamenilor de a le insufla maşinilor trăsături după chipul şi asemănarea lor. 

Acestora li s-au adăugat abilităţi fantastice, la care oamenii pot doar visa. Totuşi, orice maşinărie, oricât de pornită pe distrugere a fost ea concepută, a primit şi capacitatea de a gândi, simţi, a lua decizii sau de a explora. Astfel, bine-cunoscuţii R2-D2 şi C-3PO din seria „Star Wars" nu au fost doar roboţi programaţi să ajute la găsirea Forţei, ci şi companioni, chiar prieteni.

Meşteri mici, inventatori mari

Maşinile din lumea reală, de zi cu zi, poate că nu sunt create după chipul şi asemănarea omului, însă cu siguranţă se încearcă copierea funcţiilor umane. Astfel, ASIMO, robotul japonezilor, a „învăţat" de curând să desfacă sticle de bere, iar un grup de cercetători din Australia instruiesc nişte maşinării să-şi creeze propriul limbaj. Lingodroizii au reuşit până acum să-şi dea întâlnire într-un punct stabilit şi să scoată câteva cuvinte politicoase, care, desigur, pentru oameni nu înseamnă nimic.

Nici românii nu fac excepţie când vine vorba de fascinaţia roboţilor. Mihai Băncişor (21 de ani) şi Ciprian Cărbunaru (22 de ani) sunt doi dintre tinerii care au fost de mici fascinaţi de însufleţirea grămezilor de tinichea. Ei au fost premiaţi de curând pentru ultima lor creaţie - un robot care dezamorsează bombe - cu locul IV la Concursul Intercontinental „Digilent Design 2011", care a avut loc la München, Germania. Cei doi sunt studenţi la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca. Ideea le-a venit într-o seară, în cămin. Partea mai grea a construirii robotului a fost legată de motoare şi de controlul lor. „După ce am asamblat robotul, am scris programul care asigură funcţionarea lui. Implementam câte o funcţie şi verificam dacă merge. Dacă nu, o luam de la capăt", a explicat Mihai. Costul micului genist s-a ridicat la aproximativ 400 de euro, dar efortul a meritat, cred acum cei doi.

De unde însă fascinaţia pentru roboţi? Mihai spune că în copilărie visa la ei şi că era încântat de orice însemna tehnică. Îşi desfăcea maşinuţele, umbla la televizoare şi ar fi făcut orice numai să mai poată meşteri ceva. „Primul meu robot nu urmărea o linie clară, nu avea cine ştie ce funcţii, dar acum trei-patru ani era o modă printre studenţii de la Facultatea de Electronică să se întreacă în roboţi, adică să creeze cât mai mulţi. După ce faci un astfel de dispozitiv şi vezi că mai şi funcţionează, ai o satisfacţie imensă, mai ales că ai lucrat la el trei sau patru luni. Iar dacă mai şi câştigi, cum s-a întâmplat cu cel antibombă, satisfacţia e şi mai mare", a spus tânărul.

Ciprian Cărbunaru a construit primul robot alături de Mihai şi de un alt coleg de facultate, în 2010, dar preferatul său nu este dezamorsatorul de bombe, ci luptătorul de sumo. „Pe viitor vreau să fac un robot care să se lupte în ring, un robot de sumo, care să-l împingă pe celălalt robot. Cu el vreau să particip la un concurs. Când vezi că nu ai stat degeaba şi că munca ta dă roade, eşti tare mulţumit că ai reuşit ceva", a precizat tânărul.

„Dorim să ne arătăm puterea demiurgică"

Specialiştii în sociologie şi psihologie sunt de părere că tehnica şi religia au mai multe puncte în comun decât ­s-ar crede. „Roboţii sunt practic aplicarea credinţelor religioase ale oamenilor. Omul consideră că Dumnezeu l-a făcut după chipul şi asemănarea Lui, astfel «antropomorfizând» fiinţa supremă, iar el încearcă să ducă acest fapt mai departe: să antropomorfizeze elemente tehnice, perpetuând moştenirea lui Dumnezeu.

Click pe infografie pentru a mări

 Dorim prin acest lucru să ne arătăm puterea demiurgică. Astfel, unor roboţi funcţionali din punct de vedere tehnic, omul încearcă să le dea aspect uman, să le ofere caracteristici anatomice asemănătoare fiinţei", a explicat psihiatrul Florin Tudose. În ciuda fascinaţiei evidente pe care o au oamenii faţă de maşinării însufleţite, specialiştii mai spun că niciodată acestea nu vor putea căpăta toate funcţiile umane, cum nici fiinţele nu vor putea fi înlocuite de roboţi, indiferent de cât de performanţi vor ajunge aceştia.

„După cum scria şi marele scriitor de SF, Isaac Asimov, «nicio fiinţă nu poate crea o fiinţă superioară lui». Şi nu trebuie să uităm că roboţii sunt nişte aparate. Tehnic vorbind, pot fi mai avansaţi decât noi, dar omeneşte - nu. Greutatea cea mai mare şi dilema eternă este dotarea unui robot cu trăsături afective, care individualizează fiinţa umană. Cum să-l facă pe robot să aibă sentimente? Noi, ca fiinţe, existăm prin istorie, prin afectivitatea moştenită, iar un robot este o «fiinţă» fixă, care nu are nimic în spate. Datorită bagajului nostru de istorie şi afectivitate, nu vom deveni niciodată roboţi, chiar dacă unii şi-ar dori asta", a conchis Florin Tudose.

"După ce faci un robot şi vezi că mai şi funcţionează, ai o satisfacţie imensă, mai ales că ai lucrat la el trei sau patru luni. Iar dacă mai şi câştigi, cum s-a întâmplat cu robotul antibombă, satisfacţia e şi mai mare.''
Mihai Băncişor student

"Noi, ca fiinţe, existăm prin istorie, prin afectivitatea moştenită, iar un robot este o «fiinţă» fixă, care nu are nimic în spate. Datorită bagajului nostru de istorie şi afectivitate, nu vom deveni niciodată roboţi, chiar dacă unii şi-ar dori asta.''
Florin Tudose psihiatru

Succesul filmelor cu roboţi

Fascinaţia pentru maşinării a fost exploatată în zeci de pelicule, cele mai multe înregistrând profituri de zeci de milioane de euro din încasări. Iată topul celor mai populare filme de acest gen, potrivit imdb.com:

1. Star Wars - Episodul 5 - Imperiul contraatacă (1980)
2. Star Wars - Episodul 4 (1977)
3. Terminator 2: Ziua Judecăţii (1991)
4. Alien (1979)
5. WALL-E  (2008)
6. Aliens (1986)
7. 2001: Odiseea
Spaţială (1968)
8. Star Wars - Episodul 6 - Întoarcerea Jedi (1983)
9. Blade Runner (1982)
10. Terminatorul (1984)
11. Star Trek (2009)

MO şi FOCA, creaturile care au încins internetul

R2-D2 şi C-3PO, locotenent-comandorul Data sau Terminatorul Schwarzenegger au fost ani de-a rândul preferaţii românilor, care au umflat audienţele ori de câte ori au apărut pe micul ecran. Pe lângă aceştia, şi-au făcut însă loc şi personaje autohtone. În anii '80, românii au făcut cunoştinţă cu Minitehnicus, un roboţel plin de imaginaţie. Acesta a fost reinventat de mai mulţi desenatori, iar unii, precum Radu Marian, i-au creat şi „fraţi". Aşa au apărut Tiristor, extraterestrul Zlot, Robotul Negru sau robotul Liţă.

Cel mai mare succes al unui produs românesc a apărut însă în urmă cu niciun an, când românii au făcut cunoştinţă - virtual - cu MO şi F.O.C.A. (foto), doi roboţi ce au influenţat inclusiv limbajul cotidian cu expresiile lor. MO este un alcoolic burtos, ruginit şi hiperactiv, iar F.O.C.A. este mai sobru, serios şi mai avansat tehnologic.

Povestea spune că, după o scurtă perioadă de glorie, cei doi roboţi de talie mică, fabricaţi în România, intră în dizgraţie odată cu apariţia primelor modele de talie mare şi sunt „uitaţi" într-un depozit al Institutului Naţional de Robotică, de a cărui bună funcţionare trebuie să se asigure. Faima celor două personaje, create în joacă, i-a şocat pe Codin Pop (25 de ani), Ramona Cordoş (22 de ani) şi Mihai Banea (24 de ani), „părinţii" site-ului creativemonkeyz.com şi ai celor doi roboţi.

4 milioane de afişări

Popularitatea celor doi a crescut exponenţial vizualizările pe site. Astfel, dacă la începutul anului trecut, creativemonkeyz.com avea aproximativ 5.000 de vizitatori unici, după câteva episoade cu MO şi F.O.C.A., acesta a ajuns la peste 400.000 de vizitatori şi aproape 4 milioane de afişări. Succesul i-a speriat la început. „Închideam monitorul, apoi îl deschideam la loc şi ne panicam de fiecare dată şi mai tare când vedeam numărul de like-uri", a povestit Codin. Acum, simpaticele personaje au ajuns la al doilea sezon şi strâng, în continuare, peste 1.500 de comentarii la fiecare episod.