Adevarul.ro

Cea mai veche pictură murală românească, unică în lume,  cade pradă degradării ce a cuprins Biserica Domnească din Curtea de Argeş. Monumentul UNESCO Biserica „Sfântul Nicolae Domnesc“ este în pericol. Icoanele murale unice sunt cuprinse de igrasie şi abia se mai „ţin“ de pereţii edificiului din secolul al XVI-lea.

Ceea ce se întâmplă acum cu Biserica Domnească din Curtea de Argeş, inclusă în patrimoniul UNESCO din 2007, poate să distrugă definitiv renumita frescă „Fecioara Maria însărcinată", unică în lume.

„Nu exagerez când spun că putem pierde oricând şi definitiv această frescă de secol XIV din cauza igrasiei", spune Florin Scărlătescu, directorul Muzeului de Istorie din Curtea de Argeş.

Salvată de la demolare de Iorga, în 1920

La 1920, când se punea problema demolării şi ştergerii din istoria neamului românesc a acestui edificiu inegalabil, graţie prim-ministru luial vremii, Nicolae Iorga, Biserica Domnească a fost salvată şi o vedem azi aşa cum a fost ea.

Biserica Sfântul Nicolae Domnesc din Curtea de Argeş

Cu 56.000 de lei acoperire în aur, când leul era mai tare decât francul elveţian, ideea prin care Nicolae Iorga a reuşit să o restaureze, la acea vreme, s-a dovedit salvatoare şi, în acelaşi timp, providenţială pentru istoria neamului. „Daţi un leu pentru Ateneu!" a fost sloganul sub care multe edificii istorice de înaltă însemnătate pentru români şi-au găsit salvarea.

„Personalităţi de marcă ale culturii naţionale şi universale, printre care academicianul Nicolae Berindei, împreună cu Cancelarul Institutului Francez de Istorie Medievală, au trecut pragul Bisericii Domneşti şi au rămas uimiţi de măreţia ctitoriei bizantine de la Curtea de Argeş",
spune Elena Teodorescu, muzeograf, cea care se ocupă îndeaproape de edificiu.

Vizitată de Prinţul Charles

„Dansul apropiatei morţi“ 

Pe lângă tot ce a însemnat vizite ale diverselor personalităţi, pragul monumentului istoric a fost trecut de diverşi împătimiţi ai culturii medievale. „Însuşi Prinţul Charles, la ceas de seară, a ales, dintre atâtea alte vestigii ale neamului românesc, să viziteze Cetatea de Scaun a Basarabilor, respectiv Biserica Sfântul Nicolae Domnesc", mai spune Elena Teodorescu. Biserica este acum în mare pericol. Fresca Fecioarei Maria stă să se dezlipească de pe ziduri în unele locuri.

„Monumentul este pe lista UNESCO, mai erau lucrări de făcut, dar banii încă nu au venit. Trebuia achiziţionată o trapă de aerisire prin acoperiş, din Franţa, dar nu s-a mai ajuns până acolo. Partea cea mai importantă, sistemul de ventilaţie, care ajuta la păstrarea temperaturii, nu a mai fost făcut", explică Scărlătescu. Aşa că igrasia a pătruns adânc în ziduri şi le macină pe zi ce trece.

„Bogatul în flăcările Iadului“ 

„Ministerul şi-a luat mâna de pe noi, deşi am făcut numeroase adrese prin care prezentam situaţia. Fresca se distruge, s-a format igrasie, mărturiseşte Florin Scărlătescu, care are încă, „în gestiune", Biserica. Spunem „încă" pentru că de câţiva ani şi Arhiepiscopia Argeşului şi Muscelului vrea să o obţină, aşa că monumentul e „purtat" prin tribunale în toată ţara. 

„Arhiepiscopia nu are interes să distrugă microclimatul. Biserica Sfântul Nicolae Domnesc nu va fi niciodată o parohie obişnuită. Nu va avea sector şi nu vor exista credincioşi arondaţi, iar în interior nu se vor oficia înmormântări", susţine consilierul eparhial Caliopie Ichim.

Frescă unică în lume

Tavanul bisericii, într-o evidentă stare de degradare 

De la Fecioara Maria, purtând în pântec pe Fiul lui Dumnezeu sau povestea episodic reprezentată a Sfintei Filofteia, şi până la Bogatul care arde în flăcările Iadului şi Iisus cărându-şi crucea pe muntele Golgota, imaginile de pe pereţi impresionează prin modul inedit şi unic de reprezentare.

„Una dintre icoanele absolut unice în lume este cea în care e ilustrată scena biblică a Fecioarei Maria, de dinainte de naşterea lui Iisus. Pictată în partea superioară a peretului drept al bisericii, în naos, icoana o ilustrează pe Fecioară susţinându-şi cu mâna sarcina vizibilă", explică Elena Teodorescu.

Într-o imagine umanizată, Fecioara apare ca o femeie care îşi poartă sarcina cu greutate, un asemenea mod de abordare nemaifiind întâlnit altundeva. Meşterul anonim, care a zugrăvit această icoană, a găsit o modalitate absolut originală de a sensibiliza privitorul, prin ilustrarea clară a ideii de maternitate şi de feminitate, în acelaşi timp.

"Însuşi Prinţul Charles, la ceas de seară, a ales să viziteze Biserica Sfântul Nicolae Domnesc."
Elena Teodorescu
muzeograf

Biserica este monument UNESCO din 2007

Biserica Sfântul Nicolae Domnesc din Curtea de Argeş este ctitoria lui Basarab I, fiind terminată în 1352. Picturile murale interioare au fost realizate în perioada 1364 - 1369, de către un pictor care a hotărât să nu îşi lase nicăieri inscripţionat numele. 

Monumentul face parte din patrimoniul UNESCO, unde a fost înscrisă în anul 2007. Construcţia propriu-zisă a bisericii a început pe vremea când Curtea de Argeş era oraş domnesc, şi a fost continuată de către Nicolae Alexandru (1352 - 1364) şi terminată sub domnia lui Vlaicu Vodă (1364 - 1377). Sub tencuială a fost găsită inscripţia care făcea referire la moartea ctitorului acestei biserici.

„La leatul 6860 (1352) la Câmpulung a murit marele Basarab Voievod", indicând faptul că la moartea conducătorului, biserica era aproape gata.  Pe vremea când Nicolae Iorga era prim- ministru al României, Biserica Domnească a fost renovată şi ranforsată, banii venind din donaţiile oamenilor prin programul „Daţi un leu pentru Ateneu".

„Bogatul în flăcările Iadului" şi „Dansul apropiatei morţi", aproape şterse

Zidurile monumentului sunt sfărâmate de igrasie

Fresca Fecioarei Maria nu este singura „bogăţie" de pe pereţii Bisericii Domneşti. Chiar la intrare, în partea din dreapta sus, în pronaos, vedem soarta bogatului care arde în flăcările iadului. Felul în care este construită această frescă trimite imediat la pictorii Renaşterii italiene.

„Anatomia osânditului este atât de bine reliefată, încât ai zice că artistul care a lucrat la această biserică trebuie să fi cunoscut foarte bine arta maeştrilor Italiei Renascentiste", explică muzeograful Elena Teodorescu „Într-o altă frescă, ce datează din secolul al XIV-lea, gestul pe care bogatul îl face cu mâna este parcă desprins din scena creării lui Adam, din fresca de la Capela Sixtină a lui Michelangelo, şi adus la Biserica Domnească", adaugă muzeograful.

Şirul uimitoarelor scene pictate la Biserica Domnească continuă cu o imagine impresionantă şi inedit construită: Iisus pe muntele Golgotei, cărându-şi crucea, este înfăţişat alături de cei doi tâlhari, crucificaţi alături de El.

„Această scenă biblică este reprezentată în zeci de mii de locuri, dar nicăieri, nimeni nu s-a gândit să-i aşeze pe cei doi tâlhari alături de Fiul Domnului, în acelaşi efort de a-şi căra crucea pe care urmează să moară", explică Elena Teodorescu.

Un alt detaliu frapează. Gleznele celor doi tâlhari sunt parcă în mişcare, aproape în pas de dans, ceea ce contrastează cu ideea de suferinţă. „Nu reiese de nicăieri durerea, tocmai pentru că ideea artistului anonim care a pictat scena a fost, probabil, aceea de a ilustra cu fineţe un fapt de dincolo de aparenţe: viaţa fizică nu contează, trupul este perisabil şi repede trecător, pe când viaţa de apoi recompensează cu veşnicia şi elimină ideea de suferinţă trupească", încheie muzeograful.