Adevarul.ro

Numărul din aprilie al revistei „Historia“ publică în premieră documente despre o mare lovitură politică: nunta lui Corneliu Zelea Codreanu. Nunta lui Codreanu este transformată dintr-un eveniment personal într-unul public, spectaculos, iar succesul acesteia îl convinge să-şi întemeieze propria organizaţie politică. 

Corneliu Zelea Codreanu e cel mai important conducător al extremei drepte interbelice. Viaţa sa privată este însă una dintre laturile puţin cunoscute până acum.

La mijlocul anilor '20, Corneliu Zelea Codreanu se logodeşte cu tânăra şi frumoasa Elena Ilinoiu, care va rămâne alături de el pentru tot restul vieţii. După uciderea prefectului Manciu, Codreanu este achitat considerându-se fapta în legitimă apărare.

Şi dacă procesul este mutat de la Focşani la Turnu-Severin, Codreanu îşi ia revanşa organizându-şi nunta la Focşani. Astfel, la sfârşitul lunii mai 1925, Elena şi Corneliu se căsătoresc civil, iar cununia religioasă are loc câteva zile mai târziu, pe 14 iunie.

Nunta paralizează oraşul

Amintindu-şi de acele clipe, în decembrie 1935, Codreanu relata: „La 13 iunie, am plecat la Focşani, cu mama mea, tatăl meu, fraţii, surorile, mireasa şi socrii. Ajunşi acolo, am fost găzduiţi de generalul Macridescu. Acolo a venit, seara, comitetul de organizare a nunţii şi ne-a spus că totul este aranjat şi că din celelalte oraşe sosiseră peste 30.000 de oameni, care fuseseră încartiruiţi cu toţii şi că vor mai sosi în timpul nopţii. Că toată lumea din Focşani (exceptând evreii) primeşte să găzduiască pe oaspeţi. A doua zi dimineaţa, mi s-a adus un cal - aşa era programul - şi după ce am trecut călare pe la casa miresei, am pornit în faţa unei coloane afară din oraş, la Crâng. Pe marginile şoselei, de o parte şi de alta lume, prin copaci erau copii, iar pe şosea veneau în urma mea naşii, în trăsuri ornate, în frunte cu prof. A.C.Cuza şi generalul Macridescu, Hristache Solomon, col. Blezu, col. Cambreanu, Tudorancescu, Georgică Niculescu, maior Băgulescu şi alţii. Venea apoi carul miresei cu şase boi, împodobit cu flori. Apoi alte care ale nuntaşilor. În total 2.300 de care, trăsuri şi automobile, toate încărcate cu flori şi lume îmbrăcată în costume naţionale. Eu ajunsesem la şapte kilometri de oraş, în Crâng şi coada coloanei încă nu ieşise din Focşani". 

Sub supravegherea Internelor

Invitaţia la nuntă arată că este vorba de o „manifestare a neamului“ şi nu despre o simplă căsătorie foto:  Arhiva SRI

După încheierea cununiei religioase, tinerii miri sunt felicitaţi. Se încing apoi horele şi jocurile populare. După mai multe ore de petrecere se întind mesele pe iarba verde. Pe toată durata nunţii o echipă de cineaşti filmează toate momentele importante ale zilei. După câteva săptămâni, filmul va rula în Bucureşti, fiind prezentat doar de două ori, deoarece Ministerul de Interne confiscă filmul şi copia acestuia şi le dă foc. După terminarea nunţii, tinerii căsătoriţi pleacă în voiaj la Băile Herculane, unde vor sta două săptămâni.

Nunta lui Codreanu se desfăşoară în condiţii de maximă securitate. Ministerul de Interne cunoaşte itinerariul exact, aşa că dă ordine Poliţiei să reprime orice mişcări xenofobe.  Deşi alertase Siguranţa Statului suficient de mult, Codreanu nu se opreşte aici şi organizează, alături de A.C. Cuza, un botez al băieţilor din familiile din judeţul Putna. Evident, numele copiilor avea să fie Corneliu. Guvernul decretează stare de asediu în Focşani, dar cei doi reuşesc totuşi să boteze o sută de copii. Cariera lui Codreanu îşi continuă sensul ascendent, astfel că, la finele anilor '20, îşi ia doctoratul şi devine deputat în Parlamentul României. Situaţia familiei se schimbă radical când, în noaptea de 29/30 noiembrie 1938, este asasinat.

Soarta Elenei

Corneliu şi Elena la Paris, în timp ce Codreanu îşi definitiva studiile doctorale p foto:  lucrarea „Corneliu Zelea Codreanu 1899-1938“

Elena Zelea Codreanu reabilitează după 1940 memoria soţului său, iar după 1948 este anchetată şi arestată, trecând prin mai multe închisori până în 1963. Ea moare la Bucureşti,  în 1994.

Cetăţenii ţării, invitaţi la nuntă

Codreanu (în costum popular), în vizită la „Casa Verde“  Foto: Biblioteca Academiei Române

Autorităţile de la Bucureşti sesizează rapid caracterul politic al evenimentului de la Focşani.

Documentele descoperite în Arhiva SRI şi publicate în premieră absolută în „Historia" scot în relief principala preocupare a Siguranţei Statului în perioada cu pricina, aceea de a cunoaşte în detaliu ce se întâmplă la Focşani şi a contracara potenţialele manifestări antisemite.

Prezentăm un fragment din „Invitaţiunea" răspândită de organizatorii nunţii:

„Cetăţenii oraşului Focşani şi a judeţului Putna, hotărând ca celebrarea căsătoriei lui Corneliu Ion Zelea Codreanu să se oficieze în ziua de 14 Iunie, ora 10 dimineaţa, în Dumbrava Crângului oraşului Focşani, pofteşte şi roagă cu stăruinţă toată lumea creştină din întreg cuprinsul Ţărei, să facă cinstea cetăţenilor din Focşani - cari îi aşteaptă cu toată dragostea frăţească - de a răspunde în număr cât de mare şi cu mic cu mare, la această sărbătoare. Nimeni să nu pregete la osteneala drumului, orăşeni şi săteni, faceţi toate sacrificiile spre a lua parte la această nuntă cari va fi şi o grandioasă sărbătorire de înălţare şi redeşteptare a sentimentelor naţionale (...) De Vineri noaptea, 12 Iunie, se va găsi, la toate trenurile, în gara Focşani, o delegaţiune a comitetului cari va face primirea şi încartiruirea cu toată grija şi spre mulţămirea tuturor".