Adevarul.ro

Anul care tocmai se încheie a fost unul marcat de moartea a numeroşi români celebri, din lumea actoriei, a muzicii, a sportului, dar şi din alte domenii

Citiţi şi: Anchetă: O tânără de 23 de ani a murit la scurt timp după ce a născut

Au fost aplaudaţi, au fost citiţi sau ascultaţi. Au intrat în istorie în 2010. Fie că au fost lăudaţi, criticaţi sau idolatrizaţi, marii dispăruţi din acest an şi-au lăsat amprenta asupra domeniilor în care au activat. Din păcate, mulţi dintre cei care au murit în ultimele 12 luni au fost răpuşi de boli incurabile. Evenimentul care a şocat în 2010 lumea artistică a fost marcat de sinuciderea Mădălinei Manole, o tragedie care a avut un mare ecou mediatic.

Toni Tecuceanu, actor

A murit la 4 ianuarie, la vârsta de 37 de ani. Pe Toni Tecuceanu l-au doborât afecţiunile la plămâni, dintre care cea mai importantă a fost sindromul A.R.D. (Acute Respiratory Desease), cunoscut şi sub numele de „boala plămânului alb".

Toni Tecuceanu se remarcase în ultima perioadă în emisiunea „Cronica Cârcotaşilor", realizată de Mihai Găinuşă şi Şerban Huidu. Moartea lui Tecuceanu a fost pusă şi pe seama gripei porcine, lucru care i-a făcut pe mulţi dintre români să meargă să se vaccineze. La „Cronica Cârcotaşilor", Toni Tecuceanu obişnuia să imite personalităţi ca Adrian Năstase, Corneliu Vadim Tudor sau Gigi Becali.

Mircea Salomir, arbitru de fotbal

A murit la 23 februarie, la vârsta de 64 de ani. Mircea Salomir fusese diagnosticat cu o tumoră canceroasă la creier. El şi-a început cariera de arbitru la sfârşitul anilor '70. În 1981 a obţinut ecusonul FIFA. În cariera sa, Mircea Salomir a condus peste 200 de partide în prima divizie, în România, dar şi 40 de meciuri internaţionale.

După ce şi-a încheiat cariera de arbitru, Salomir a devenit  observator de arbitraj, atât la partidele interne, cât şi la cele internaţionale. Salomir a făcut parte şi din Comisia Centrală a Arbitrilor.

Ştefan Gheorghiu, violonist

A murit la 17 martie, la vârsta de 72 de ani. Născut în 1926, Gheorghiu a devenit în 1946 solist al Filarmonicii de Stat „George Enescu". În 40 de ani de activitate artistică, Ştefan Gheorghiu a cântat în peste 2.000 de concerte. A cântat pe mari scene cum ar fi la Paris, Londra, Viena, Salzburg, Roma,  Praga, Warşovia, Berlin, Moscova, Atena, Tesalonik, sau Los Angeles.

Mile Cărpenişan, jurnalist

A murit la 20 martie, la vârsta de 34 de ani. Mile s-a stins după ce a fost spitalizat de mai multe ori pentru tratarea unei boli incurabile. El a suferit un şoc septic, în urma unui blocaj renal. Mile Cărpenişan a fost corespondent  special al Antenei 1 timp de 10 ani. El a transmis din mai multe zone fierbinţi, cum ar fi corespondenţele din Irak sau de pe coastele insulelor asiatice măturate de tsunami.

Alexandru Neagu, fotbalist

A murit la 17 aprilie, la vârsta de 62 de ani. Şi-a dedicat cariera fotbalistică Rapidului. Aici a trăit emoţia primului campionat al giuleştenilor, dar şi retrogradarea în Divizia B. Suporterii îi spuneau Sandu Neagu.

El a fost selecţionat în echipa naţională pentru Campionatul Mondial din 1970 din  Mexic, unde a reuşit să şi înscrie împotriva Cehoslovaciei.  Neagu a fost legat toată viaţa de Rapid. După ce şi-a pierdut casa, în urma unui divorţ Alexandru Neagu a trăit o perioadă într-o cămăruţă situată sub una din tribunele stadionului.

Jean Constantin, actor

A murit la 26 mai, la vârsta de 82 de ani. S-a născut la Techirghiol, în 1927. Mama lui era de etnie greacă, iar tatăl român. Numele adevărat al actorului a fost Constantin Cornel Jean. Iniţial a lucrat ca normator într-o fabrică din Constanţa, debutând ca actor la Casa de Cultură.

Din 1957 şi până după pensionare a activat la Teatrul Fantasio din Constanţa. El s-a remarcat în roluri ca Ismail, din „Toate pânzele sus", Parpanghel, în „Răzbunarea haiducilor", Patraulea, în „Brigada Diverse" sau Limbă, din „Revanşa".

Mădălina Manole, cântăreaţă

A murit la 14 iulie, chiar în ziua în care ar fi  împlinit 43 de ani. Solista a fost găsită fără suflare chiar de soţul ei, în locuinţa din Otopeni. Legiştii au stabilit că Mădălina Manole s-a sinucis înghiţind o substanţă toxică, numită  Furadan.

Ea a fost căsătorită timp de 15 ani cu compozitorul Şerban Georgescu. După divorţ şi-a refăcut viaţa alături de Petru Mircea şi au avut împreună un băieţel pe care l-au botezat Petru. După moartea Mădălinei, soţul acesteia şi părinţii ei s-au acuzat reciproc că au profitat de pe urma solistei.

Mircea Micu, poet

A murit la 18 iulie, la vârsta de 73 de ani. A scris poezie, proză, iar după Revoluţie a pus accentul mai mult pe activitatea publicistică. Mircea Micu a publicat peste 35 de volume, fiind cunoscut şi pentru parodiile sale.

A fost membru al Uniunii Scriitorilor din anul 1970, unde a ocupat mai multe funcţii administrative. După 1989, a fost o perioadă inspector-şef la Direcţia de cultură a Capitalei.

Gheorghe Apostol, fost lider comunist

A murit la 22 august, la 97 de ani. Apostol a fost principalul contracandidat al lui Nicolae Ceauşescu la şefia partidului comunist, în 1965, după moartea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej.

Gheorghe Apostol a fost unul dintre cei mai vechi lideri comunişti, devenind membru al partidului încă din 1934. Opozant declarat al lui Nicolae Ceauşescu, în anii '80, Apostol a iniţiat „Scrisoarea celor şase", document prin care Comitetului Politic Executiv  al PCR i cere schimbarea din funcţie a dictatorului.

Anton Şuteu, compozitor

A murit la 13 septembrie, la vârsta de 63 de ani, în urma unui stop cardiac. A fost unul dintre cei mai cunoscuţi tineri compozitori de muzică uşoară şi muzică de film în anii '70-'80. Şuteu este autorul mai multor coloane sonore a unor piese de teatru, cum ar fi „Numele trandafirului", „Tache Ianche şi Cadîr", „Steaua fără nume". A semnat şi coloanele sonore ale unor filme de succes: „Buletin de Bucureşti", „Şobolanii roşii", „Asfalt tango".

Horia Şerbănescu, actor

A murit la 19 septembrie, la vârsta de 86 de ani. Cunoscutul actor de comedie şi revistă a debutat pe scenă la vârsta de 5 ani, în 1929, interpretând rolul Regelui Mihai în piesa Miss Revista. La aceeaşi vârstă a jucat în prima piesă de teatru difuzată la radio, în spectacolul Rodia de Aur.

A jucat în filme de televiziune precum „Directorul nostru" (1955), „Telegrame" (1959) sau „Mofturi 1900" (1964). Alături de Radu Zaharescu, Horia Şerbănescu a format unul dintre cele mai celebre cupluri care au apărut în scenetele TVR.

Elena Băsescu, mama preşedintelui Traian Băsescu

A murit la 4 octombrie, la vârsta de 81 de ani. Încă din octombrie 2009, Elena Băsescu suferea de cancer la sân. Mama preşedintelui locuia într-un bloc din localitatea Basarabi din judeţul Constanţa. În ultimele momente ale vieţii, femeia era îngrijită permanent de o măicuţă.

Mihai Chiţac, fost general, fost ministru de Interne

A murit la 1 noiembrie, la vârsta de 82 de ani. Mihai Chiţac este unul dintre personajele controversate ale Revoluţiei din decembrie 1989, acuzat că a participat la represiunea de la Timişoara. Pentru acest lucru el a fost pedepsit, fiind trimis în închisoare alături de un alt fost general, Victor Atanasie Stănculescu.

Chiţac a murit la câteva luni după ce fusese eliberat condiţionat pentru a se trata de o boală de inimă. De numele lui Chiţac este legată şi intervenţia forţelor de ordine înaintea mineriadei din 13-15 iunie 1990.

Adrian Păunescu, poet

A murit la 5 noiembrie, la vârsta de 67 de ani. Înainte de 1989, Păunescu a fost considerat unul dintre poeţii de curte ai lui Nicolae Ceauşescu. În perioada comunistă, Păunescu a devenit celebru la Cenaclul Flacăra. El a fost cunoscut, mai ales, ca poet. A fost însă publicist, dar şi om politic.

Şi-a început activitatea publicistică la revista „Flacăra" în 1973, iar în 1985 a fost înlăturat, pentru că începuse să incomodeze cuplul Elena şi Nicoale Ceauşescu. După 1989, Păunescu s-a înscris în Partidul Socialist al Muncii al lui Ilie Verdeţ. Continuă cariera politică fiind senator PSD în mai multe legislaturi.