Adevarul.ro

Un proiect aflat la Camera Deputaţilor prevede "acordul prezumat" în cazul prelevării de organe de la persoane decedate. Oricine nu şi-a exprimat în timpul vieţii refuzul expres de a-şi

Un proiect aflat la Camera Deputaţilor prevede "acordul prezumat" în cazul prelevării de organe de la persoane decedate.

Oricine nu şi-a exprimat în timpul vieţii refuzul expres de a-şi dona organele poate deveni donator după moarte, chiar şi fără acceptul familiei.

Iniţiatorii proiectului sunt şapte parlamentari, printre care actualul ministru al Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, şi fostul ministru Ovidiu Brânzan. Ei susţin că această lege, votată deja de Senat, va rezolva criza de donatori.

Biserica Ortodoxă şi cea Catolică resping proiectul din motive etice şi umanitare. Preşedintele Colegiului Medicilor invocă pericolul unor abuzuri, mai ales împotriva oamenilor slab informaţi.

Cei 7 iniţiatori

Eugen Nicolăescu - deputat PNL, ministru al Sănătăţii

Ion Luchian - deputat PNL

Ovidiu Brânzan - deputat PSD, fost ministru al Sănătăţii

Aurel Nechita - deputat PSD

Mircea Ifrim - deputat PRM

Petru Movilă - deputat PDL

Dan Sabău - senator independent

În Parlament există un proiect de act normativ care, dacă ar fi aprobat, ne-ar transforma pe toţi în potenţiali donatori de organe

În baza actului normativ, persoanelor care nu-şi exprimă în timpul vieţii refuzul de a deveni donatoare le vor fi prelevate automat organele după moarte.

Un proiect de act normativ aflat pe agenda Camerei Deputaţilor modifică Legea 95/2006 privind reforma în sănătate prin introducerea termenului de "acord prezumat".

Aceasta înseamnă că orice persoană care în timpul vieţii nu şi-a exprimat refuzul de a-şi dona organele, devine automat donator după deces. Şapte deputaţi şi senatori, printre care Ovidiu Brânzan şi Eugen Nicolăescu, fostul şi actualul ministru al sănătăţii, sunt iniţiatorii proiectului.

În opinia lor, o astfel de măsură ar duce la rezolvarea crizei de donatori, România aflându-se în coada listei ţărilor europene în această privinţă. Proiectul a fost aprobat deja de Senat, urmând a fi luat în discuţie, în septembrie, în Camera Deputaţilor.

2.000 de persoane aşteaptă un donator

Printre cei mai înfocaţi susţinători ai modificării legii se numără dr. Victor Zota, directorul executiv al Agenţiei Naţionale de Transplant.

"Acordul prezumat nu presupune eliminarea discuţiei cu familia, însă nu mai acceptăm refuzurile nejustificate. Suntem singura ţară din lume în care familia este pusă să semneze că este de acord cu prelevarea de organe în cazul unei rude decedate.

Pe de altă parte, dacă unui cetăţean îi este absolut indiferent în timpul vieţii ce se va întâmpla cu organele sale după ce va muri şi nu-şi exprimă nicio dorinţă în acest sens, eu cred că statul are dreptul să salveze viaţa a cel puţin patru oameni cu organele provenite de la acesta", ne-a spus dr. Zota.

În ultimii zece ani, peste 1.500 de români au fost supuşi unui transplant de organe, în 20% din cazuri folosindu-se organe prelevate de la cadavre. Alte 2.000 de persoane se află pe liste, în aşteptarea unui donator.

Biserica şi medicii legişti se opun

Teama că promovarea unui asemenea act normativ ar deschide calea abuzurilor este împărtăşită atât de biserică, cât şi de unii medici legişti.

"Actul prelevării de organe, ca şi acceptul donării organelor, are valoare morală numai când este făcut conştient, informat şi cu altruism. Acordul prezumat, chiar dacă ar creşte considerabil numărul de organe şi ţesuturi recoltate de la donatori decedaţi, reprezintă o lipsă de respect faţă de fiinţa umană şi poate deschide calea abuzurilor şi satisfacerii intereselor profesionale", susţin reprezentanţii Patriarhiei Române.

Nici Arhiepiscopia Romano-Catolică de Bucureşti nu agreează această modificare legislativă. "Noţiunea de acord prezumat este ilicită atât din punct de vedere moral, cât şi juridic.

Este inadmisibil principiul pe care aceasta se bazează: tăcerea egal acord, deoarece îl împiedică pe cetăţean să facă o alegere conştientă şi liberă, contravenind principiului etico-medical al consimţământului responsabil", ne-a declarat părintele Francisc Doboş, purtătorul de cuvânt al instituţiei.

Modificare făcută "pe genunchi"

Prof. Vasile Astărăstoae, preşedintele Colegiului Medicilor din România, a catalogat propunerea de modificare ca fiind "făcută pe genunchi, cu încălcarea tuturor regulilor etice". El crede că reglementarea este "o chestiune tipic românească", făcută mai ales pentru "a rezolva orgoliile unor profesionişti".

Medicul a exemplificat cu situaţia înregistrată în mai multe state, printre care Italia şi SUA, unde cererea de donatori este de până la cinci ori mai mare decât oferta, în condiţiile în care există deja acordul prezumat: "Statisticile au arătat că acordul prezumat, faţă de cel informat, nu va duce la o creştere spectaculoasă de transplanturi.

În schimb, el poate duce la abuzuri mai ales împotriva populaţiei defavorizate. În condiţiile în care în România nu există un control strict al activităţii de transplant, o evidenţă clară a acesteia, iar regulile pot fi uşor încălcate, este prematur să se introducă acordul prezumat".

În opinia prof. Astărăstoae, o altă hibă a proiectului de act normativ ar fi lipsa eticii, fiind vorba de absenţa consimţământului informat al persoanei în timpul vieţii. "În Italia există într-adevăr acordul prezumat, însă legea a fost concepută în aşa fel încât fiecare cetăţean să fie întrebat dacă este sau nu de acord cu donarea de organe.

Cei care refuză sunt trecuţi într-un registru naţional, nu trimişi, ca în România, să completeze o declaraţie", a adăugat prof. Astărăstoae, care este şi preşedintele Comisiei de Bioetică a Ministerului Sănătăţii.

Acordul prezumat, faţă de cel informat, nu va duce la o creştere de transplanturi. El poate duce însă la abuzuri împotriva populaţiei defavorizate
prof. Vasile Astărăstoae,
preşedintele Colegiului Medicilor din România

Presiuni de adoptare a proiectului

Avocatul Sergiu Andon (foto), preşedintele Comisiei Juridice, de disciplină şi imunităţi din Camera Deputaţilor, deşi consideră utilă introducerea termenului de acord prezumat, are rezerve faţă de actuala formă a actului normativ .

"A existat o insistenţă ca acest proiect să fie adoptat cât mai repede. Eu m-am opus şi am amânat luarea sa în discuţie până la toamnă. Este indicat să lăsăm să se îndeplinească termenul legal de depunere a amendamentelor, astfel încât să fie studiat de toţi colegii", ne-a spus Sergiu Andon.