Adevarul.ro

Magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie susţin că foştii generali Stănculescu şi Chiţac nu erau obligaţi să pună în executare ordinul lui Nicolae Ceauşescu, de deschidere a focului împotriva revoluţionarilor de la Timişoara. Potrivit motivării deciziei din 15 octombrie 2008, a fost vorba de un ordin "ilegal şi neconstituţional", relatează NewsIn.

Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) susţin, în motivare, că, potrivit regulamentelor militare, comandaţii poartă întreaga răspundere a legalităţii ordinelor date sau transmise, ceea ce nu înlătură caracterul penal al faptei, aşa cum au invocat foştii generali, pe motiv că nu ar fi făcut altceva decât să execute "ordinul dat de comandantul suprem", adică ordinul dat de Nicolae Ceauşescu.

Judecătorii mai arată că ordinul de deschidere a focului, în decembrie 1989, nu a fost emis în baza unei legi, deci nu avea suport legal. "Acest ordin era vădit ilegal şi necosntituţional, legea fundamentală a ţării neatribuindu-i armatei astfel de misiuni", se arată în motivarea deciziei din 15 octombrie 2008. Prin urmare, Stănculescu şi Chiţac erau îndreptăţiţi "să nu dea curs acestui ordin", pe care puteau să nu-l pună în executare. Dând urmare unui ordin al lui Nicolae Ceauşescu, foştii generali au devenit participanţi la o activitate infracţională, susţin magistraţii ÎCCJ.

De asemenea, judecătorii au respins susţinerile foştilor generali, cum că nu ar fi prevăzut rezultatul activităţilor militare desfăşurate, rezultat pe care nu l-au dorit. "Militari de carieră, inculpaţii puteau să prevadă consecinţele folosirii armelor de foc şi a muniţiei de război împotriva masei de manifestanţi", se precizează în motivare.

Deşi au constatat caracterul antidictorial, dar paşnic, al manifestanţilor, foştii generali au scos pe străzi tancurile, transportoarele, blindate şi trupele, cărora le-a ordonat să tragă, precizează magistraţii instanţei supreme.

Reamintim că magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au respins ieri contestaţiile în anulare făcute de foştii generali Mihai Chiţac şi Victor Stănculescu împotriva pedepselor de câte 15 ani de închisoare primite în procesul Revoluţiei de la Timişoara, precum şi cererile de întrerupere a executării pedepsei, formulate de aceştia în cadrul contestaţiilor.

Recursurile depuse de Stănculescu şi Mihai Chiţac, condamnaţi la 15 ani de închisoare şi degradare militară în procesul Revoluţiei de la Timişoara, au fost respinse pe 15 octombrie 2008 de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin decizie definitivă şi irevocabilă, însă aceştia au contestat decizia.