Adevarul.ro

Printr-o decizie executorie a Curţii de Apel Bucureşti, Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului este obligat să ia măsuri pentru scoaterea simbolurilor religioase din şcolile

Disputa referitoare la prezenţa icoanelor în şcoli revine în actualitate după ce, luni, Curtea de Apel Bucureşti a respins acţiunea unei asociaţii nonguvernamentale prin care se solicitase păstrarea lor în incinta unităţilor şcolare.

"Este a treia organizaţie nonguvernamentală, după Asociaţia Studenţilor Ortodocşi şi Civic Media, care pierde procesul deschis pentru anularea deciziei Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD)", ne-a spus Emil Moise, preşedintele Asociaţiei Solidaritatea pentru Libertatea de Conştiinţă.

Cearta pe icoane a început în 2005

În februarie 2005, profesorul Emil Moise, în dublă calitate de cadru didactic şi părinte, a solicitat Inspectoratului Şcolar Buzău să dispună retragerea simbolurilor religioase din şcolile publice, în afara orelor de religie. Motivul invocat de profesor era acela că prezenţa icoanelor ortodoxe pe pereţii sălilor de clasă ar fi motiv de discriminare pentru elevii de alte confesiuni sau neafiliaţi confesional. Pentru că inspectoratul a refuzat să dea curs cererii sale, Emil Moise s-a adresat CNCD.

"Noi am făcut atunci o recomandare către Ministerul Educaţiei. Aceea că simbolurile religioase prezente în şcoli trebuie să se facă după anumite reguli, nu în afara orelor de religie sau în afara sălilor-laborator de religie", ne-a declarat Csaba Asztalos, preşedintele CNCD. Iniţiativa i-a scos din sărite atât pe reprezentanţii bisericii, cât şi pe profesori şi părinţi.

Capele, biserici şi slujbe în curtea şcolii

Aceştia au susţinut în cor că prezenţa unui simbol al lui Dumnezeu în şcoală nu are de ce să deranjeze pe cineva, prin urmare nicio icoană nu s-a clintit din loc. Mai mult decât atât, unii directori de şcoli nu numai că nu au renunţat la icoane, dar au ridicat în incinta unităţilor de învăţământ capele sau chiar biserici. Un astfel de caz este cel de la Liceul teoretic bilingv "Decebal" din Bucureşti.

Angela Mihaela Bălan, directoarea acestei instituţii, a avut o mare ambiţie. Să ridice în curtea şcolii o biserică. Directoarea mărturiseşte că este de confesiune ortodoxă, la fel ca majoritatea elevilor. Bisericuţa este şi ea ortodoxă. "Am vrut să ajutăm cumva elevii mai mari, să nu se mai ducă să bea după ore la bodegile din zonă", explică directoarea instituţiei motivul ridicării acelui lăcaş de cult. "Biserica nu e gata, dar se ţin slujbe aici de un an.

Vine preotul cu copiii pentru orele de religie, vin şi copiii singuri, se închină, spun rugăciuni, le place", ne spune una dintre lucrătoare. Şcoala are şi elevi catolici, protestanţi şi musulmani. Ei nu au un lăcaş al lor. Alexandru este elev în clasa a IV-a şi este catolic.

"Mă duc şi eu la ora de religie ortodoxă, pentru că vreau să învăţ ambele religii, să pot să le compar", ne-a povestit el. Directoarea susţine că nici copiii şi nici familiile lor n-au văzut în construcţia bisericii o separare, ci un liant între culte. Ea mai spune că în biserică se oficiază slujbe de spovedanie, împărtăşanie, botezuri…

Reprezentanţii Ministerului Educaţiei ne-au declarat că nu ştiu nimic în legătură cu decizia Curţii de Apel Bucureşti. "Departamentul nostru juridic nu m-a informat", ne-a spus Zvetlana Preoteasa, secretar de stat pentru învăţământul preuniversitar.

Mâine vom publica un interviu cu sociologul Vintilă Mihăilescu, directorul Muzeului Ţăranului Român, despre studiul religiei în şcoli.

>> Dacă decizia instanţei judecătoreşti are titlu executoriu, ea trebuie pusă în aplicare imediat, chiar dacă nu este definitivă şi irevocabilă
Ioan Stanomir,
profesor de Drept constituţional