Cei care trăiesc visul românesc

Andrei Leonte şi Ştefan Stan, câştigătorii concursurilor „X Factor“, respectiv „Vocea României“, trăiesc visul Cenuşăresei care devine peste noapte prinţesă. Televiziunea, „zâna“ care deţine magia acestei transformări, fabrică prin concursurile de talente zeci de „prinţi“ şi „prinţese“.

Andrei Leonte, absolvent al Facultăţii de Comunicare şi Relaţii Publice din cadrul Universităţii Bucureşti, este masterand la aceeaşi disciplină. Ştefan Stan bifează în biografie o căsătorie în America, unde a lucrat într-o fabrică de trabucuri. Pentru el, visul american şi căsnicia au eşuat: a revenit în România şi şi-a câştigat existenţa cântând prin diverse restaurante din Capitală. „Tata mi-a spus: «Dacă tu ai să înfloreşti vreodată ca muzician, o să fii un mărăcine printre flori». El aşa m-a văzut, a fost foarte dur şi negativist. Niciodată nu mi-a dat speranţa asta", a declarat după finala concursului Ştefan Stan.

Notorietatea şi banii lui Andrei şi ai lui Ştefan au crescut brusc după ce au câştigat „X Factor", respectiv „Vocea României", concursurile de talente difuzate de Antena 1 şi de Pro TV. Ca ei, în culisele realităţii, acolo unde camerele de filmat nu răzbat, mii de anonimi mai mult sau mai puţin talentaţi visează să ajungă celebri peste noapte. „Scopul acestor concursuri nu este să caute talente. Încearcă să fidelizeze publicul, să facă imagine postului TV şi să facă bani. Aceasta este logica pieţei de televiziune" este opinia unui specia­list, sociologul Vasile Dâncu.

„Concursurile de talente sunt cele mai bune reţete de fidelizare a publicului. Se numeşte manipulare prin gândire pozitivă. Românii cred prin excelenţă în minunea întâmplării, cred în Dumnezeu, joacă la Loto. Visul Cenuşăresei, de a deveni bogat peste noapte, este parte a gândirii magice. Această formă a gândirii magice degradate aduce audienţă la TV.

Citeşte şi: Câştigătorii de la „Vocea României" şi „X Factor", faţă-n faţă

Dacă aţi observat, banii din premiu nu ies în afara postului. Publicul alege, dar alege ce i se dă. Antrenorul lui Ştefan Stan este Smiley, care este imagine a postului. La fel şi în cazul «X Factor»: antrenorul câştigătorului este Mihai Morar, care reprezintă Antena 1. Nu câştigă cei mai talentaţi, ci cei mai marketizaţi. Vedeţi cazul Ţuţu, de la «Românii au talent»", este de părere Vasile Dâncu. Sociologul subliniază faptul că această industrie are drept scop „să scoată lacrimi şi bani". Totodată, acesta nu neagă efectul „pozitiv şi social" al concursurilor de talente. 

„Au rămas nişte voci de mijloc"

Şi cântăreţul Mihai Trăistariu, care a urmărit cele două competiţii de la posturile TV concurente, acuză cerinţele tot mai mari în materie de rating: „Nevoia de audienţă parcă a tâmpit televiziunile", spune Trăistariu.

După ce s-a terminat „Românii au talent", cântăreţul s-a plâns de rezultat. Acum afirmă: „La «Vocea României» nu a câştigat cine trebuia. Dintre toţi patru finalişti, el era cel mai puţin talentat. Nu spun că era catastrofă, ci mai puţin înzestrat. La «X Factor», dintre toţi mi-a plăcut băiatul care a câştigat, dar pe parcurs au picat nişte voci excepţionale. Au rămas nişte voci de mijloc, care au şi fizic. La «Vocea României» îi aveam favoriţi pe Cristian Sanda şi Iuliana Puşchilă, iar la «X Factor» cel mai mult mi-a plăcut T&L. Dacă românul este impresionat de un caz social, votează. Chestia cu votul publicului e discutabilă, e ca la Eurovision", a conchis Trăistariu.

" Concursurile de talente aduc imense posibilităţi de promovare, care ar trebui să fie de natură să împrospăteze climatul industriei muzicale."
Paula Seling mentor „X Factor"

" Aceste show-uri sunt benefice pentru că se creează o piaţă muzicală variată şi apar talente noi. E nevoie să fii pe aceeaşi lungime de undă cu gusturile publicului. "
Loredana Groza antrenor „Vocea României"

8,5 puncte de rating a înregistrat finala „Vocea României", pe 26 decembrie 2011, când 982.000 de telespectatori din mediul urban au urmărit concursul de la Pro TV.

9,7 puncte de rating a înregistrat finala „X Factor", pe 1 ianuarie 2012, când 1.026.000 de telespectatori din mediul urban au urmărit concursul de la Antena 1.

Vedete peste noapte

Cătălin Josan, Alex Velea şi Adrian Ţuţu se numără printre cei au obţinut rapid notorietatea după ce au câştigat un show de talente. Primii doi au reuşit să se să menţină în showbiz. Anul 2011 a stat sub semnul talent-show-urilor, publicul român urmărind trei astfel de emisiuni, „Românii au talent", „Vocea României" şi „X Factor". Concursurile de acest gen au luat amploare după anul 2000, odată cu difuzarea unor formate importate din străinătate, dar şi a unor producţii autohtone, transformându-se într-un fenomen abia în 2011.

Ce s-a ales din  „Alege A.S.I.A."

Show-ul „Alege A.S.I.A.", de la Pro TV (2002), căuta o înlocuitoare pentru Alexandra Potora, plecată din trupă pentru a studia în SUA. În urma concursului a fost aleasă noua membră a trupei A.S.I.A., Diana Alina Crişan, dar s-au format şi alte două trupe: Heaven şi Pops. Proiectul Pops, format din Aylin Cadîr, Minola Szikszai, Diana Bişinicu şi Tina Geru, s-a destrămat în 2006, în timp ce Heaven încă activează pe piaţa muzicală. Aylin s-a orientat către actorie, dar a cochetat şi cu muzica, Minola a dispărut complet din showbiz, Diana s-a lansat în afaceri, dar a rămas în zona muzicală, începând o colaborare cu trupa Makidonia, iar Tina şi-a continuat cariera muzicală şi a participat de câteva ori la Selecţia Naţională Eurovision.

Adrian Ţuţu a câştigat prima ediţie a concursului „Românii au talent“  Foto: protv

„Popstars", un format internaţional achiziţionat de Pro TV în 2003, a lansat două trupe, Cocktail şi Bliss, însă niciuna dintre formaţii nu a rezistat prea mult. George Papagheorghe, din Cocktail, este cunoscut acum sub numele de scenă Jorge, iar Doru Todoruţ, ex-Bliss, face parte din DeepCentral. În 2003, Prima TV a adus în România formatul „Star Factory". Câştigător a fost Alex Velea, care a lansat până acum două albume, „Yamasha" şi „Secret", a avut colaborări cu artişti ca Smiley şi Marius Moga.

În 2007, tânărul basarabean Cătălin Josan a câştigat prima ediţie a emisiunii „Megastar" şi a fost primul artist român care a semnat cu Universal Music România, lansând albumul de debut „Megastart". De atunci, Josan a cântat cu Analia Selis, în deschiderea concertului pe care Juanes l-a susţinut în Capitală, a participat la două Selecţii Naţionale pentru Eurovision, dar în ultima vreme apariţiile sale au fost din ce în ce mai rare, artistul anunţându-şi intenţia de a se muta în Italia.

„Eminem al României"

În aprilie 2011, Adrian Ţuţu a câştigat prima ediţie a emisiunii „Românii au talent" şi a devenit mai bogat cu 120.000 de euro, însă cariera sa muzicală nu a înregistrat nicio performanţă notabilă între timp. În finală, el l-a învins pe Narcis Iustin Ianău, tânărul cu voce excepţională. Rămas orfan în copilărie, Adrian Ţuţu, alintat „Eminem al României", s-a prezentat în concurs cu piese compuse de el, pe ritmuri de hip-hop, care aveau ca temă dragostea pentru părinţi şi mândria de a fi român.

Câştigarea unei emisiuni de talente nu garantează însă că învingătorii vor rezista pe piaţa muzicală. George Zafiu, director muzical Europa FM, explică de ce unii dintre concurenţi reuşesc să rămână în industria muzicală, iar alţii se pierd pe drum. „Nu poţi să faci o scară a valorilor în România. Sunt o groază de oameni talentaţi care nu reuşesc. În general, câştigătorii de aici nu sunt la fel de serioşi ca cei din străinătate. Mai este şi o chestiune de noroc, important este şi publicul, iar piaţa de radio din România este uşor atipică. Nu contează să câştigi, ci să fii serios pe mai departe", declară George Zafiu. 

"Important este şi publicul, iar piaţa de radio din România este uşor atipică. Nu contează să câştigi, ci să fii serios pe mai departe.''
George Zafiu director muzical Europa FM

Ai noştri sunt mai talentaţi

Costel Busuioc a uimit Spania cu vocea sa  Foto: afp

În goana după celebritate, românii mai mult sau mai puţin talentaţi au ales să concureze la talent-show-uri în străinătate. Deschizătoare de drumuri, gemenele Gabriela şi Monica Irimia, originare din Cluj, au devenite cunoscute ca Cheeky Girls după ce au participat la emisiunea „Popstars: The Rivals", în 2002.

Au semnat cu o casă de discuri din Marea  Britanie şi au lansat patru hituri. Sunt celebre pentru piesa „The Cheeky Song  (Touch my Bum)", votată într-un sondaj realizat de Channel 4 ca fiind cea mai proastă piesă pop din toate timpurile. Totuşi, melodia s-a vândut în peste 1,2 milioane de exemplare în întreaga lume.

Ota, un pianist excelent

Costel Busuioc , un iubitor al muzicii de operă care lucra ca muncitor în Spania pentru a-şi întreţine familia, a câştigat concursul „Hijos de Babel", în 2008. A semnat un contract cu casa de discuri Sony Music, a lansat două albume, după care a susţinut câteva concerte în România. Busuioc nu a reuşit însă să confirme ulterior.

Loredana Groza şi Oana Sârbu

În 2009, Petruţa Cecilia Kupper, originară din Sibiu şi stabilită în Germania, a fermecat publicul şi membrii juriului în cadrul emisiunii „Das Supertalent", unde a obţinut locul al treilea. A semnat un contract cu Sony Music, a lansat albumul „Pantraüme", care a intrat direct pe poziţia a cincea în topurile nemţeşti.

În 2011, românul Razy Gogonea, în vârstă de 28 de ani, stabilit în Manchester, s-a făcut remarcat la show-ul „Britain's Got Talent", imitândul pe Neo din „Matrix". S-a clasat doar al patrulea în finală. Talentatul pianist Bogdan Alin Ota, de 32 de ani, originar din Botoşani şi stabilit în Norvegia, a câştigat locul al doilea în finala concursului „Norvegienii au talent". A semnat un contract cu Sony Music, a creat muzica unui scurtmetraj psihologic şi lucrează la primul său album.

Narcis Ianău şi Susan Boyle, marii perdanţi

Deşi Narcis Ianău (foto stânga), posesorul unei voci de excepţie, era favorit în finala de la „Românii au talent", publicul l-a desemnat câştigător pe Adrian Ţuţu. Şi Susan Boyle (foto dreapta) s-a clasat a doua în finala „Britain's Got Talent", dar acest lucru nu i-a afectat ascensiunea în showbiz.

Kelly Clarkson şi Leona Lewis au avut succes

Kelly Clarkson a câştigat în 2002 prima ediţie a emisiunii „American Idol" şi de atunci a reuşit să se menţină în industria muzicală. Până acum a lansat cinci albume şi a susţinut trei turnee. Cele mai cunoscute hituri ale sale sunt „Behind These Hazel Eyes" şi „Because of You". Un alt caz fericit este Leona Lewis (foto), artistă care a devenit cunoscută în 2006, după ce a câştigat finala show-ului britanic „X Factor". A lansat două albume, iar single-ul „Bleeding Love" a fost hit internaţional în peste 30 de ţări. Albumul de debut, „Spirit", s-a vândut în peste 7 milioane de exemplare.

De la „Steaua fără nume" la „Şcoala Vedetelor"

Oana Sârbu, Loredana Groza, Călin Goia şi Adrian Despot se numără printre cei lansaţi la primele concursuri de talente. Moda concursurilor de talente nu este de dată recentă. În arhiva Televiziunii Române, sute de metri de peliculă sunt martore ale selecţiei riguroase în materie de talente muzicale. Concursul „Floarea din grădină" culegea cele mai frumoase „flori" din marea grădină folclorică a patriei, precum Floarea Calotă, de exemplu, la mijlocul anilor '70.

Călin Goia, solistul Voltaj, a trecut mai întâi pe la „Şcoala Vedetelor“  Foto: pRO FM

Cele mai bune voci de muzică uşoară erau selectate, cu ajutorul unui juriu de specialitate, la „Steaua fără nume". Acest concurs a lansat pe orbita star-sistemului din „epoca de aur" stele precum Corina Chiriac, Margareta Pâslaru, Stela Enache sau, mai târziu, Oana Sârbu (în 1985) şi Loredana Groza. La doar 14 ani, Loredana Groza a fost laureată a concursului „Steaua fără nume", deşi nu îndeplinea criteriul vârstei minime de participare (17 ani).

Probe de dicţie şi de dans

Emisiunea a fost prezentată la Televiziunea Română de la sfârşitul anilor '60 şi până în 1989.  A avut, de-a lungul timpului, ca prezentatori, pe poetul Dan Deşliu, pe profesorul Mihai Florea sau pe compozitorul şi interpretul Marius Ţeicu. Probele nu testau exclusiv talentul muzical: pe lângă interpretarea cu acompaniament de pian a unei piese alese de juriu, din lista celor zece piese depuse de concurent „la dosar", acesta dădea o probă de dicţie, după texte de admitere la IATC şi cânta în duet cu o vedetă. Proba de dans, ca şi cea de actorie, erau obligatorii. Abia la final, cânta cu orchestra RadioTeleviziunii Române, dirijată iniţial de  Sile Dinicu şi apoi de Cornel Popescu.

La mijlocul anilor '90, „Şcoala Vedetelor", realizată de Titus Munteanu la TVR, a adus un suflu nou în showbiz. În anii de după Revoluţie, când muzica românească nu a mai produs nimic notabil, „Şcoala Vedetelor" a lansat vedete formate exclusiv pe baza talentului lor musical şi nu a supermediatizării. Călin Goia, actualul solist al trupei Voltaj, Adrian Despot de la Viţa de Vie, Gianina Corondan, Călin Geambaşu, regretata Mălina Olinescu, Nadine, Diana Munteanu, Kitty Cepraga, membrii trupei Class (Mihaela Cernea, Mihaela Florea, Vlad Cernea şi Florin Cojocaru) au trecut şi ei prin „Şcoala Vedetelor".