Bătrânii şi tehnologia

Majoritatea persoanelor de vârsta a treia sunt depăşite de avântul fără precedent al tehnologiei. Nefiind conectaţi la ultimele gadgeturi de comunicare, pe care nu ştiu să le folosească, bătrânii se simt frustraţi şi izolaţi din punct de vedere social.

Tehnologia a invadat lumea modernă, iar neadaptarea la noul mod sau concept de comunicare este, de multe ori, privită ca un handicap social. Un studiu recent realizat de autoritatea britanică de monitorizare a pieţei comunicaţiilor arată că, alături de persoanele cu venituri reduse, bătrânii sunt cei mai defavorizaţi în faţa progresului tehnologic, ei fiind practic excluşi din lumea digitală. 76% din persoanele de vârsta a treia care au acceptat să participe la cercetare au declarat că nu au auzit niciodată de telefonia mobilă de generaţia a treia (3G) sau că au auzit, dar nu pot explica în ce constă această tehnologie, în condiţiile în care pe piaţă a apărut, deja, telefonia de tip 4G.

Serviciile 3G au capacitatea de a transfera simultan două tipuri de informaţii - voce, însemnând o convorbire telefonică obişnuită, şi non-voce (poştă electronică, mesagerie instantă, pagini de web). Concluzia britanicilor este că vârstnicii se simt „bombardaţi" cu informaţii pe care nu le înţeleg şi, astfel, se simt derutaţi. Consecinţa este că, într-un final, renunţă să mai experimenteze tehnologii noi, rămânând, astfel, încremeniţi în timp. În timpul lor.

Smartphone-ul sau „lucrul Diavolului"

Cosmin Mitrănescu (28 de ani), din Bucureşti, cunoaşte bine acest decalaj sociologic provocat de avansul tehnologiei. „Bunicul meu are 88 de ani şi l-a cam lăsat memoria. Pentru că vreau să fiu în permanenţă în contact cu el, să ştiu ce face şi unde merge, i-am cumpărat un telefon mobil. Mi-a luat două ore să-i explic la ce foloseşte aparatul cu pricina şi de ce are nevoie de el.

Bătrânul, însă, o ţinea pe-a lui - că-l pot suna pe fix. Apoi, mi-au mai trebuit două ceasuri să-i arăt cum să folosească telefonul mobil. N-a înţeles, aşa că eu m-am enervat, iar el s-a supărat. Mi-a zis că s-a descurcat zeci de ani fără «aiureli d-astea din plastic» şi că nu înţelege de ce - dacă vreau să ştiu ce face şi cum se mai simte - nu-i fac, mai bine, o vizită", spune Cosmin. Iar exemplele pot continua. Marius Roşu (23 de ani), tot din Bucureşti, povesteşte că, într-o zi, în timp ce se afla într-un troleibuz, citea Biblia direct de pe smartphone-ul său: „Bătrâna care stătea pe locul alăturat mi-a zis să nu mai citesc Cartea Sfântă cu aparatul ăla ciudat, că e lucrul Diavolului. Am rămas şocat".

Oboseala minţii

Faptul că vârstnicii întâmpină probleme mari în a stăpâni tehnologia nu este o surpriză pentru psihologi. Ba dimpotrivă.

„Declinul cognitiv, scăderea randamentului în sarcini care implică memoria, atenţia şi abilităţile vizual-spaţiale conduc invariabil la scăderea capacităţii de acomodare cu noile tehnologii. În cazul proceselor cognitive, viteza de procesare şi memoria de lucru sunt afectate din cauza îmbătrânirii şi, implicit, vor determina rezultate scăzute în familiarizarea cu noile aparate. Chiar dacă le rămân curiozitatea şi dorinţa de deprindere a noilor tehnologii, acomodarea este problematică din cauza modificărilor degenerative specifice vârstei", explică psihologul bucureştean Keren Rosner.

Şi, cu toate acestea, subliniază specialistul, „cu cât individul are un nivel educaţional mai înalt, o personalitate mai echilibrată, mai optimistă, mai încrezătoare, cu cât stilul său de viaţă este mai activ şi mai implicat social, cu atât are mai multe şanse de a se adapta noului mediu dominat de tehnologie".

„Au uitat să trăiască"

O astfel de persoană este Gheorghe Radu, 73 de ani, din Bucureşti. Domnu' Gicu, cum îi spun vecinii, s-a obişnuit să-şi plătească facturile direct la bancomat. Are un telefon mobil, un model simplu, pe care-l foloseşte ori de câte ori i se face dor de copiii şi nepoţii săi.

De curând, băiatul cel mare i-a cumpărat un calculator, pe care l-a conectat la internet. Aşa poate vedea în timp real zecile de poze făcute de tinerii din familia lui când se duc în concediu. Şi, cu toate acestea, domnu' Gicu nu are cuvinte de laudă la adresa tinerilor dependenţi de tehnologie. „Au uitat să trăiască", trage concluzia bătrânul.

76% din bătrânii care au participat la un studiu realizat de autorităţile britanice au spus că nu au auzit de telefoane mobile 3G.

"Chiar dacă bătrânilor le rămân curiozitatea şi dorinţa de a deprinde noi tehnologii,  acomodarea este problematică din cauza modificărilor degenerative specifice vârstei."
Keren Rosner psiholog

"Mi-au trebuit două ore să-i explic bunicului meu cum se foloseşte telefonul mobil. N-a înţeles, aşa că eu m-am enervat, iar el s-a supărat."
Cosmin Mitrănescu 28 de ani, Bucureşti

"Bătrâna care stătea pe locul alăturat mi-a zis să nu mai citesc Cartea Sfântă cu aparatul ăla ciudat, că e lucrul Diavolului. Am rămas şocat."
Marius Roşu 23 de ani, Bucureşti

Bunici la mâna nepoţilor

Tehnologia n-ar fi o problemă aşa mare pentru bătrâni, dacă n-ar fi nevoiţi s-o folosească. În ziua de azi, telefonia, băncile, plata facturilor la utilităţi sunt strâns legate de dispozitive electronice sofisticate.

„Unele persoane de vârsta a treia n-au avut încotro şi s-au aliniat noilor cerinţe, dar nu şi la performanţele unui tânăr care a avut posibilitatea să-şi însuşească modalitatea de utilizare a acestor aparate la vârste timpurii. Este dificil pentru vârstnici. Se simt încă o dată depăşiţi de generaţia mai tânără, se simt invalidaţi şi dependenţi de ceilalţi. În acest mod sunt forţaţi să-şi recunoască încă o neputinţă de adaptare şi limitele generate de vârsta înaintată", este de părere psihologul Keren Rosner.

Factorii de influenţă

Specialistul susţine că vârstnicii se simt adesea frustraţi că lucrurile avansează rapid, iar ritmul lor de deprindere este mult mai lent. În unele cazuri, însă, situaţia este mai gravă: fiind obişnuiţi cu statutul de cap de familie şi de etalon al înţelepciunii părinteşti, atunci când cer ajutorul copiilor sau al nepoţilor, se pot simţi umiliţi.

Fenomenul nu este, în niciun caz, generalizat. Există multe persoane care se descurcă excelent cu tehnologia, au conturi de Facebook şi Twitter, comunică pe e-mail, mesagerie instantă sau SMS, citesc cărţi electronice, iar principiile de funcţionare ale bancomatului şi POS-ului nu mai sunt demult un secret.

„Performanţele în domeniul tehnologiei depind şi de nivelul educaţional al individului, de factorii de personalitate, de mediul de viaţă, de starea de sănătate, de tipul de cunoştinţe şi de experienţa acumulate", conchide Keren Rosner.

Telefon de pensionar

Centrul de Cercetare pentru Studiul şi Observarea Condiţiilor de Viaţă (CREDOC) stabilea, în 2011, că doar 37% din persoanele trecute de 70 de ani utilizau un telefon mobil. Companiile producătoare de astfel de gadgeturi n-au rămas impasibile în faţa acestor cifre şi au dezvoltat aparate concepute special pentru această categorie de vârstă. Telefoanele destinate bătrânilor au taste mari şi funcţii puţine. Unele sunt dotate cu o clapetă care declanşează automat dispozitivul în momentul deschiderii, iar altele cu o tehnologie de reducere a interferenţelor pentru persoanele care folosesc proteze auditive.