Minuni turistice: Balta Ialomiţei,un paradis ca în „Avatar“
0Profitaţi de ultimele zile calde din acest an şi mergeţi cu cortul la Benturi, într-un loc liniştit în care natura pare desprinsă dintr-un film fantastic. Într-un weekend, în care vreţi să vă bucuraţi de natura sălbatică fără drum lung şi fără mare cheltuială, Balta Ialomiţei e locul perfect ca să pierdeţi vremea cu folos.
CLICK AICI PENTRU FOTOGALERIE!
Dimineaţa şi seara, când lumina soarelui îmbracă „jungla" de la marginea Borduşaniului în roşu, ai impresia că ai descoperit Paradisul: pădurile de plopi, sălciile, vegetaţia luxuriantă, stolurile de păsări, salba celor trei lacuri de la Benturi, căprioarele şi iepurii care ţâşnesc din tufuşuri te fac să te crezi pe Pandora, strania planetă imaginată de James Cameron în „Avatar". Dar, din fericire, tot ce e aici e adevărat. Şi merită păstrat şi pentru altă dată.
Mai citeşte şi:
VIDEO Colţ de rai: Scărişoara, o excursie în Epoca de Gheaţă
„Titanic, vapor blestemat"
Ca să ajungi în Balta Ialomiţei sau „La Benturi", cum este denumită popular zona, poţi urma Drumul Naţional 2A, iar după Ţăndărei, cum vii de la Bucureşti, faci dreapta în dreptul popasului Chirana. Mai mergi 20 de kilometri pe un drum judeţean, bine asfaltat, şi ajungi în comuna Borduşani. În zonă se poate ajunge şi prin Feteşti, pe autostrada A2, sau pe DN3A, prin Lehliu-Drajna.
Drumul cu maşina se încheie în Borduşani, iar de acolo ai nevoie de barcă. Negociaţi preţul cu pescarii din sat: o traversare costă, de regulă, cam un leu de persoană. Nu uita să stabileşti când trebuie să vină să te aducă înapoi în sat. Deplasarea auto se poate încheia şi pe malul Bentului Mare, unde traversezi cu bacul.
Există două vase, la unul trecerea costă 20 de lei dus-întors, iar la celalalt costă 40 dus-întors, apoi mergi pe dig până la Bentul Mare. La Bentul Mic e mai uşor să traversezi cu barca. Dacă te duce nea Mitruţ, îţi cântă sigur şi o serenadă („Titanic, vapor blestemat"), în timp ce în barcă mai scapă apa, dar fii fără grijă, nu eşti în pericol de scufundare. Ajungi cu bine la mal şi mai mergi preţ de 5 minute prin pădure.
Turiştii se opresc la ruinele oraşului medieval
Înainte de a pleca spre Balta Ialomiţei trebuie să ştiţi că acolo nu există posibilităţi de cazare, dar ăsta e tot farmecul excursiei, pentru că îi dă un strop de aventură, mai ales dacă vii într-un grup mai mare. Vei dormi la cort, iar confortul pe care ţi-l doreşti depinde numai de ceea ce aduci cu tine.
În linii mari, este bine să ai un cort încăpător, saci de dormit, haine şi încălţăminte adecvate, o pălărie, veselă uşoară, apă, lanternă, o lampă, chibrite şi spirale pentru ţânţari.
Cei mai pretenţioşi sau nepregătiţi au posibilitatea de a înnopta în sat, la localnici, şi să meargă doar în timpul zilei la Benturi, dar e ca şi cum te-ai duce la mare şi ai sta pe mal, fiindcă n-ai costumul de baie la tine.
Pentru 20-30 de lei primeşti un pat moale într-o odaie, o ciorbă de peşte lipovenească şi o ţuică aromată de fructe, însă orice ai primi, tot nu se compară cu bucuria de a prinde tu peştele şi de a-l pune pe jar, în liniştea care se aşterne la asfinţit peste întindererea de apă şi pădure.
Capturi impresionante
Parcul arheologic a intrat anul trecut în circuitul turistic
Dacă sunteţi „virusaţi" de microbul pescuitului, veniţi înarmaţi cu tot ce trebuie pentru capturi impresionante, pentru că aici răbdarea pescarului nu este pusă la încercare; „doar cine nu vrea nu prinde peşte", spun localnicii.
Rezervaţia naturală de la Borduşani este inundată periodic de apele Dunării, care formează numeroase canale, lacuri şi bălţi, separate de grinduri de nisip, iar fluviul aduce aici zeci de specii de peşte: ştiucă, plătică, avat, batcă, crap, văduviţă, babuşcă, roşioară, lin, somn, biban, şalău.
Deşi trăiesc în Marea Neagră, câteva specii, precum sturionii (nisetrul, păstruga, morunul), urcă pe Dunăre pentru a se reproduce chiar în zona comunei Borduşani.
De regulă, capturile au dimensiuni medii, dar au fost şi norocoşi care au plecat acasă cu somni şi sturioni de talie mare.
Locul în care s-a născut voievodul Mihai Viteazul
Dacă tot ajungeţi în zonă, nu ezitaţi să vizitaţi şi „Oraşul de Floci". Situat la jumătatea distanţei între Bucureşti şi Constanţa, pe DN 2A, la intrarea în localitatea Giurgeni, fostul mare târg medieval este locul unde s-a născut Mihai Viteazul, în 1558. Oraşul a fost unul dintre cele mai înfloritoare târguri din Ţara Românească, timp de mai multe secole, dar a cunoscut şi perioade cumplite, când a fost ras de pe faţa pământului de oastea lui Ştefan cel Mare şi de hoardele de tătari.
Prima atestare documentară a apărut într-un hrisov emis în anul 1431, de voievodul Ţării Româneşti, Dan al II-lea. Aici funcţiona o vamă prin care treceau toate mărfurile negustorilor braşoveni şi ale celor din Muntenia, în drumul lor spre Dobrogea, stăpânită de Imperiul Otoman.
Perioadele înfloritoare ale Oraşului de Floci au fost întrerupte frecvent de conflictele militare dintre populaţia autohtonă şi armatele turceşti sau tătare.
Repetatele jafuri şi pustiiri au creat instabilitate, iar locuitorii oraşului, altădată înfloritor, l-au părăsit treptat şi s-au stabilit în zone mai sigure. Începând cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea, oraşul a fost amintit doar în scrierile lui Alexandru Odobescu şi Nicolae Iorga.
Peste 2.000 de turişti
În secolul al XX-lea, din marele nod comercial nu a mai rămas la suprafaţă decât zidul unei biserici. Celelalte ruine au fost îngropate sub mormane de pământ. Abia în 1976, o echipă de specialişti de la Muzeul Naţional de Istorie a întreprins săpături în vatra oraşului şi a scos la iveală un edificiu din cărămidă cu contraforturi, considerat depozit de mărfuri, o biserică, un atelier pentru prelucrarea oalelor, câteva cimitire, precum şi sute de obiecte specifice acelor vremuri: vase, podoabe şi unelte de pescuit.
În octombrie 2009 au fost introduse în circuitul turistic Baza de Cercetare de la Oraşul de Floci şi parcul arheologic. În mai puţin de opt luni, peste 2.000 de turişti au trecut pragul acestei baze arheologice. ;
Benturile, „escala" păsărilor rare
Cormoranii sunt în mediul lor propice în mica Deltă ialomiţeană Foto: Mediafax
Sălbăticia locului a făcut ca această zonă să reprezinte un habitat ideal pentru păsările de apă. Aici au fost identificate 20 de specii, a căror conservare necesită protecţie specială avifaunistică, printre care cormoranul şi egreta mică, lopătarul şi ţigănuşul, specii care sunt pe cale de dispariţie la nivel mondial.
Pe lângă aceste specii rare, Benturile adăpostesc alte 33 de specii de păsări care necesită protecţie strictă, cum ar fi corcodelul mare, raţa cârâitoare sau chirighiţa cu obraz alb. Fiind situate pe traseul marelui drum de migraţie estic, teritoriile de la Benturi sunt vizitate în perioadele de pasaj, fiind locuri de hrănire şi odihnă pentru specii rare de păsări.
În zonă există arii cu valoare de patrimoniu natural, a căror frumuseţe este unică în Europa. Întâlnim aici situl de la Borduşani, cu salba de lacuri naturale Bentu Mic, Bentu Mic Cotoi şi Bentu Mare, care deţin floră şi faună deosebit de diversificată, dar şi situl arheologic Popina Borduşani, în care sunt conservate rămăşiţe ale culturii geto-dacice.
Descoperirile din Popină
Balta Ialomiţei nu înseamnă numai pescuit, ci şi istorie, aşa că nu uitaţi să vizitaţi şantierul arheologic Popina Borduşani, situat pe cea mai înaltă colină din zonă. Descoperirile arheologilor au scos la iveală vestigii istorice din secolul al VI-lea î.Hr. şi au permis, pentru prima dată în România, cercetarea unei părţi dintr-un astfel de sat preistoric.
Datele arheologice au dezvăluit existenţa unui sat în care locuitorii au învăţat să folosească ingenios resursele existente. Începând cu anul 1986, aici au fost demarate ample acţiuni arheologice, care au scos la iveală o importantă comunitate pre şi protoistorică.
Excursie cu cortul
SITUARE. Balta Ialomiţei este o insulă formată între braţele Borcea şi Ostrov ale Dunării, în partea de est a judeţului Ialomiţa. Balta are o suprafaţă de 831,3 kilometri pătraţi, cu o lungime de 94 de kilometri şi o lăţime de 4-12,5 kilometri.
Descriere. Iniţial, Balta Ialomiţei era formată din mlaştini, lacuri şi bălţi, porţiunile de uscat (grinduri) fiind acoperite de crânguri de pădure. În anii '60, prin politica de dezvoltare agrară din perioada comunistă, o mare parte din teritoriul Bălţii a fost desecat şi îndiguit, pentru a fi utilizat ca teren agricol. În prezent, Balta Ialomiţei are înfăţişarea unei insule. Doar o mică porţiune din Balta Ialomiţei, şi anume Caiafele Moroiu, a fost păstrată în regim natural, cu statut de Rezervaţie naturală.
ACCES. Cu maşina puteţi ajunge până în comuna Borduşani, iar de acolo traversaţi Dunărea, la Benturi, cu bărcile pescarilor din zonă sau cu bacul improvizat.
CAZARE. În zonă nu există pensiuni turistice, aşa că fie veniţi cu cortul, fie înnoptaţi la localnici. Pentru o noapte în Borduşani nu veţi plăti mai mult de 30 de lei.
INFORMAŢII. Mai multe amănunte despre această zonă sunt disponibile pe site-ul www.popinabordusani.ro.
Se încarcă comentariile...
