"Avem posibilitatea de a găsi soluţii cu zeci de ani înainte"

Prezent la Moscova, la conferinţa pe tema celor o sută de ani de la "fenomenul Tungusk", Dumitru Dorin Prunariu oferă în premieră informaţii despre acest subiect. Interviul cu fostul

Prezent la Moscova, la conferinţa pe tema celor o sută de ani de la "fenomenul Tungusk", Dumitru Dorin Prunariu oferă în premieră informaţii despre acest subiect.

Interviul cu fostul preşedinte al Agenţiei Spaţiale Române a avut loc prin telefon. "O conferinţă internaţională cu specialişti din America, Italia, Austria şi alte ţări europene, cu oameni de ştiinţă care au un aparat matematic, fizic, biologic, vine cu cercetări de ultimă oră. Am înţeles de la ruşi că rezultatele se vor publica", a declarat Prunariu. Pe 30 iunie 1908, un asteroid care a căzut în regiunea siberiană Tungusk a ars pădurea pe o suprafaţă de 20 de kilometri.

- Ce află nou oamenii de ştiinţă, dar şi publicul despre fenomenul Tungusk?

- Interesante sunt rezultatele cercetărilor echipei de italieni care au studiat un lac aflat la câţiva kilometri de locul dezastrului. Se presupune că lacul s-a format ca urmare a impactului cu o bucată care s-a desprins din corpul cosmic. Lacul are formă conică şi nu este semnalat pe hărţile dinainte de 1908. Anumite elemente datează doar din anul 1908, anul impactului.

Analizele efectuate pe solul de pe fundul lacului arată că după 1908 sunt sedimente de polen, înainte de 1908 nu este niciun sediment organic. Cel mai important lucru: prin simulare pe calculatoare foarte puternice s-a stabilit cu precizie modul cum a intrat acel corp ceresc în atmosfera terestră. În atmosferă, s-a dezintegrat. Dacă era cometă sau meteorit, nici acum nu se ştie.

Chiar dacă era un meteorit solid, la viteza de 20 km/s, unda de şoc a transformat atmosfera din spatele lui într-un mediu fierbinte care a dus la dezintegrarea materialului. Pe măsură ce se apropia, se pulveriza, iar la aproximativ 17 kilometri de Pământ s-a transformat în vapori. Ceea ce a lovit Pământul a fost unda de şoc provocată de el.

- S-a vehiculat ipoteza că ar fi putut fi un experiment nuclear acolo...

- Speculaţii! Impactul unui corp ceresc cu Pământul se măsoară în echivalent tone TNT, pentru că impactul este similar cu al unei bombe nucleare. Impactul nu produce radiaţii, doar efecte care distrug pe o zonă mare tot ce se găseşte. Dacă respectivul corp are între 2 şi 10 km, distrugerea poate fi globală - distruge tot ce este viu pe Pământ. S-au făcut simulări, se apreciază că asteroidul din Tungusk avea între 40-60 m diametru.

- Cu alte cuvinte, s-a făcut mai multă lumină în cazul Tungusk!

- În bună parte, da! Un eveniment de tipul Tungusk are loc odată la câteva sute de ani. Unul de 10 km, o dată la un milion de ani, dar totul este probabilitate. În momentul de faţă, numeroase observatoare astronomice urmăresc deplasarea asteroizilor în spaţiul cosmic şi determină orbitele lor. Cei peste 140 metri, prin dispoziţia Congresului american, sunt investigaţi direct de către NASA şi înregistraţi într-un catalog, până în 2020 - sau măcar 90% din ei, pentru că nu poţi să-i determini pe toţi.

- Aţi spus cândva că, pe măsură ce se fac noi înregistrări, pericolul de alarmă este tot mai mare...

- În 2029, asteroidul Apophis va trece la 38.000-40.000 de km faţă de Terra şi dacă va intra prin anumite zone bine determinate matematic, numite "key hole", s-ar putea ca în 2036 să lovească Pământul. Vom vedea în 2029 ce se va întâmpla!

- Îmi daţi voie să închei "optimist"? Vom muri şi vom vedea!

- Să sperăm că nu. Avem posibilităţi tehnice de a detecta şi investiga ce se întâmplă în jurul nostru şi de a găsi soluţii cu zeci de ani înainte.

mini cv

născut la 27 sept. 1952, Braşov

primul cosmonaut român (14 mai 1982, a zburat pe nava sovietică Soiuz 40)

fost preşedinte al Agenţiei Spaţiale Române, este în prezent general maior în rezervă