VIDEO Mihai Tănăsescu, reprezentantul României la Fondul Monetar Internaţional: „Din America, Europa se vede vulnerabilă”
0
Europa va ieşi mai unită din cel de-al doilea val al crizei economice, crede Mihai Tănăsescu, însă politicienii „Bătrânului continent" trebuie să înţeleagă că pot crea probleme întregii lumi.
De la Washington, centrul decizional al lumii (cel puţin până de curând), Europa nu arată prea bine. „Omul nostru" de la FMI, Mihai Tănăsescu, descrie un continent brăzdat de incertitudini şi de potenţiale riscuri. Chiar dacă se declară convins că turbulenţele prin care trece UE vor avea un „happy end", fostul ministru de Finanţe atrage atenţia asupra faptului că politicienii europeni se concentrează prea mult asupra unor câştiguri electorale de moment.
Responsabilitatea şi viziunea pe termen lung par a fi singurele puncte de sprijin în faţa „tsunamiului" crizei. Înţeleg asta şi românii sau societatea noastră seamănă, mai degrabă, cu aceea de pe Titanic, cu puţin înainte de catastrofă? Vă invităm să găsiţi răspunsul corect în rândurile care urmează, apreciind cât anume ţine de noi şi cât ne influenţează contextul internaţional în ceea ce ni se întâmplă zi de zi.
CARTE DE VIZITĂ
- Mihai Tănăsescu s-a născut la 11 ianuarie 1956, la Bucureşti.
- A absolvit Facultatea de Finanţe-Contabilitate a A.S.E. Bucureşti (1978).
- A urmat cursuri de specializare la Harvard Business School (1998).
- A fost director executiv adjunct în cadrul Băncii Mondiale (1997-2000).
- A fost ministru al Finanţelor în cabinetul Adrian Năstase (2000-2004).
„Alegerile sunt riscul economic principal"
„Adevărul": Spuneaţi, relativ recent, că există posibilitatea ca anul 2012 să ruineze România, dacă va fi tratat din perspectivă electorală. Aveţi motive de îngrijorare în această direcţie?
Mihai Tănăsescu: E un mesaj care, cred eu, ar trebui să domine politicul. Şi nu numai în România, ci în general politicul din întreaga Europă. Construcţiile bugetare trebuie să ţină cont de acest adevăr, de adevărul unei crize iminente, al unei crize financiare mari a Europei. Şi atunci, sigur, mesajul nostru este un mesaj de echilibru, un mesaj care să ducă la prudenţă şi, nu în ultimul rând, să conducă spre promovarea acelor segmente de activitate care duc la creştere economică. Trebuie promovate segmentele de activitate care duc, dacă vreţi, la posibilitatea ca România să-şi continuie acest trend al creşterii economice şi într-un an 2012 care, sigur, are foarte multe neprevăzute la orizont.
Vi se pare conştientă clasa politică de importanţa continuării acestui proiect de consolidare a creşterii economice şi de menţinere a României într-o zonă lipsită de riscuri?
Cel puţin din discuţiile purtate până în prezent, există, din punctul meu de vedere, o conştientizare a acestor riscuri şi, ca atare, mesajele primite sunt mesaje de mare prudenţă. Aceste mesaje au ca valoare o construcţie bugetară care să fie îndreptată spre un deficit cât mai mic. Şi nu atât din punct de vedere al dimensiunilor, cât din punct de vedere al posibilităţii finanţării acestui deficit.
Care este cel mai rău scenariu economic pentru România anului 2012, din punctul dumneavoastră de vedere?
Sunt mai multe scenarii. În primul rând, sunt riscurile externe. Riscurile externe sunt dominante în momentul de faţă. Am văzut ce s-a întâmplat în Grecia, am văzut reuniunea grupului G20, am văzut şi un alt şir de evenimente care, indirect, colateral, pot afecta şi România. Acest scenariu îl văd ca principal risc. Şi, sigur, riscul principal intern sunt alegerile de anul viitor, care trebuie să aibă în vedere ca punct crucial determinarea în a păstra echilibrele şi a nu încuraja risipa şi cheltuirea banului public într-un mod defectuos.
Alegerile de anul viitor trebuie să nu încurajeze risipa şi cheltuirea banului public într-un mod defectuos.
„Cel mai important este să atragem fonduri europene"
Ce s-ar întâmpla în România dacă Grecia ar falimenta controlat?
Este clar că România poate să fie afectată de scenariul potenţial la care faceţi referire. Este foarte limpede că primul segment sau primul sector care ar putea fi influenţat este cel financiar-bancar datorită prezenţei băncilor greceşti în România. Sigur, segmentul de comerţ şi, nu în ultimul rând, segmentul european în întregime, prin efect indirect, pot să afecteze România. De aceea, noi, românii ar trebui să înţelegem, atât ca simpli cetăţeni, cât şi prin structurile guvernamentale că trebuie să instituim acele instrumente care să prevină sau să absoarbă un eventual şoc, pentru a nu face ca viaţa oamenilor să se înrăutăţească.
Care ar fi acele instrumente necesare astăzi?
Vedeţi, în general, politicile sunt instrumentele acestea: politicile fiscale, politicile monetare etc. Este foarte important ca ele să conducă la aceste tampoane. De exemplu, în cadrul politicii fiscale, politica de trezorerie creează acele sume necesare de bani care să poată asigura, în cazul unei deteriorări rapide a mediului internaţional, o finanţare corectă, coerentă a bugetului. Din zona politicii monetare observăm, în momentul de faţă, că păstrarea rezervelor minime obligatorii constituie un tampon important de lichiditate, dacă anumite bănci ar avea nevoie de această lichiditate. Sunt instrumentele pe care Banca Naţională şi le-a creat pentru a da lichiditate. De asemenea, se are în vedere un nou instrument, o bancă-tampon care să preia anumite şocuri. Deci, ne gândim la tot felul de instrumente care să preîntâmpine o bulversare a ţării, în cazul în care s-ar produce o serie de efecte externe negative.
Care ar fi cel mai fericit scenariu economic pentru România anului 2012?
Cred că lucrul cel mai important pentru noi este să ne concentrăm pe o îmbunătăţire a administraţiei, a capacităţii administrative, pentru a putea atrage fonduri europene. Fondurile europene, vreau să subliniez, reprezintă calea unică pentru ca România să înregistreze o creştere economică puternică, viabilă în anii care urmează. De aceea, concentrarea pe eficientizarea administraţiei centrale şi locale trebuie să reprezinte o prioritate.
Fondurile europene reprezintă calea unică pentru ca România să înregistreze o creştere economică puternică în anii care urmează.
„Din America, Europa se vede vulnerabilă"
Cum credeţi că va arăta Europa după cel de al doilea val al crizei economice mondiale?
Mai consolidată, mai strânsă, mai unită, mai solidară. Este important ca, în momentul de faţă, europenii şi politicienii europeni să înţeleagă că un ciclu electoral este mai puţin important decât o viziune pe termen mediu şi lung. Politicile şi măsurile pe care le iau trebuie să aibă în vedere acest lucru foarte important.
Are Europa o structură de leadership capabilă să înţeleagă acest lucru?
Europa, din păcate, prin răspunsurile pe care le-a dat acestei crize, nu neapărat prin calitatea răspunsurilor, dar prin întârzierea emiterii unei viziuni foarte coerente şi credibile, creează impresia că nu are acest leadership. De aceea trebuie să ne focalizăm pe o viziune pe termen mediu şi lung. Să nu uităm că marile puteri ale Europei, Germania şi Franţa, au alegeri cât de curând. A privi lucrurile sau măsurile numai prin prisma acestor alegeri este, cred, o idee greşită. Trebuie să depăşim această fază şi să creăm măsuri pe termen mediu şi lung.
Cum se vede Europa din Statele Unite?
Un continent vulnerabil. Un continent cu multe riscuri, un continent care poate să creeze vulnerabilităţi întregii lumi. De aceea, răspunsul Europei trebuie să fie ferm, determinant şi unul care să vină în linie cu percepţia şi aşteptările pieţei financiare.
Percepţia opiniei publice americane faţă de încercările liderilor europeni de a salva Grecia este pozitivă sau, dimpotrivă, curentul majoritar de opinie ar fi că grecii trebuie lăsaţi în faliment?
Cred că măsurile care au fost luate la Consiliul European au arătat determinare politică. Cred că percepţia a fost una pozitivă şi sigur a fost văzută această percepţie în modul în care bursele au reacţionat, atât la nivelul continentului american, cât şi la nivelul continentului asiatic.
Politicienii europeni trebuie să înţeleagă că un ciclu electoral este mai puţin important decât o viziune pe termen mediu şi lung.
„Ne facem rău singuri"
Este vulnerabil sistemul bancar românesc?
Nu, sistemul bancar românesc este foarte solid. Sistemul bancar românesc are o credibilitate foarte puternică şi, nu în ultimul rând, are o lichiditate strânsă şi foarte bună. Politicile Băncii Naţionale, politica de supraveghere a fost una foarte punctată, îndreptată către calitate. Acest lucru a făcut ca sistemul bancar să fie foarte solid şi bine pregătit în vederea unor potenţiale - ca să zic aşa - şocuri, care ar putea să vină din afară.
„The Economist" scria recent că a venit timpul să ne fie frică de efectele crizei, dat fiind faptul că politicienii nu au luat măsurile cuvenite. Suntem în această situaţie, în opinia dumneavoastră?
Au fost întârzieri... Au fost momente în care lucrurile ar fi trebuit tranşate mult mai rapid şi mult mai direct. Probabil că am învăţat din aceste greşeli şi cred că acţiunea viitoare trebuie să fie mult mai pronunţată înspre pragmatism, înspre rezolvarea corectă a acestor probleme cu care ne confruntăm.
Cum găsiţi societatea românească a zilelor noastre?
Societatea românească, la fel ca toate societăţile din Europa, înţelege pericolul, este o societate care doreşte ca acest pericol să nu se abată asupra ei. Sigur, din această perspectivă, societatea pare puţin dezamăgită dar, în partea pozitivă a lucrurilor, trebuie să subliniez că este o societate care doreşte să facă faţă cât mai bine posibil unui potenţial risc extern. Acest lucru este determinant, fiindcă încurajarea care vine din partea oamenilor, pe această linie, este foarte importantă pentru politicieni.
Cum ar trebui să fie tonul dezbaterilor din România în privinţa depăşirii crizei economice - optimist sau moderat?
Să fie un ton realist. Oricum, nu un ton devastator, sfâşietor, cum îl văd la multe televiziuni. Parcă de mâine vine o catastrofă... Vedeţi, vorbesc cu mulţi colegi de la Fondul Monetar Internaţional şi, sigur, ei sunt conectaţi la ce se întâmplă în fiecare ţară. Colegii mei îmi spuneau: „Ce se întâmplă la voi? Vă faceţi rău singuri! Prin toate aceste mesaje pe care le daţi nu faceţi decât să vă autodistrugeţi, să nu mai aveţi încredere în voi! Ceea ce aţi făcut voi, ce eforturi aţi făcut sunt de lăudat şi trebuie bine comunicate". Prin urmare, aceste eforturi trebuie prezentate şi explicate, astfel încât publicul să înţeleagă de ce a fost nevoie de măsuri de austeritate şi care sunt efectele pozitive ale acestora. Poate că de o mediatizare mai corectă, mai umană a acestor lucruri are nevoie societatea românească.
Colegii mei îmi spuneau: „Ce se întâmplă la voi? Vă faceţi rău singuri! Prin toate aceste mesaje pe care le daţi nu faceţi decât să vă autodistrugeţi!"
Declaraţii recente
„Ieşirea din zona euro înseamnă a ieşi dintr-o construcţie europeană şi a perturba pieţele financiare, nu numai din ţara care iese, ci şi din celelalte. Deci, renunţarea la euro este aproape imposibilă."
„Data intrării în zona euro, că va fi 2015 - faţă de care am îndoielile mele - sau va fi 2017 sau 2019, nu are importanţă. Important este să fim pregătiţi şi să intrăm demni. Nu cum au făcut alte ţări, precum Grecia, care au vrut să fie acolo indiferent cum. Cu ce costuri şi consecinţe, vedem astăzi."
„România are nevoie numai în domeniul energetic de cel puţin 15 miliarde de euro investiţii, pentru a aduce sistemul la un grad de eficienţă măcar acceptabil. De unde să vină aceşti bani? De la bugetul statului? Imposibil!"
„Multe companii de stat au datorii la buget şi între ele. Se dau bani de la buget la un capăt al circuitului, datoriile se sting în lanţ între ele şi se obţin venituri la buget. Un flux poate dura câteva luni, iar pentru ca mecanismul să fie eficient trebuie evitate scurgerile spre alte zone."
Se încarcă comentariile...
