VIDEO Jamie Shea, asistentul secretarului general al NATO pentru amenintari emergente de securitate: „Lumea nu se opreste ca Europa sa-si faca ordine”

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Jamie Shea
Jamie Shea

Criza economica este o provocare puternica la adresa statelor NATO si mai ales la adresa europenilor, spune Jamie Shea, adaugând ca valorile UE nu se vor conserva fara unitate pe „Batrânul continent".

image

Englezul Jamie Shea, asistentul Secretarului General al NATO pentru noile amenintari de securitate s-a aflat în România pentru a discuta cu oficialitatile de la Bucuresti aspectele cooperarii în ceea ce priveste protectia împotriva atacurilor cibernetice. Lumea se schimba în mare viteza, iar protejarea cetatenilor din statele NATO nu se mai poate rezuma doar la tancuri, avioane si scuturi anti-balistice.

NATO analizeaza tipurile de provocari neconventionale care au devenit îngrijoratoare, punând în prim-plan amenintarile cibernetice, dar si vulnerabilitatile produse de criza economica sau de schimbarile climatice. Jamie Shea a devenit cunoscut la nivel mondial în timpul razboiului din Kosovo pe când era purtator de cuvânt al NATO si a trebuit sa faca eforturi serioase pentru ca Alianta sa nu piarda atunci razboiul mediatic. Celebra expresie „victime colaterale" îi apartine.

CARTE DE VIZITA

- Jamie Shea s-a nascut la 11 septembrie 1953, la Londra.
- Este Doctor în Istorie Moderna al Universitatii Oxford.
- Este profesor la College d`Europe (Bruges) si are o serie de alte colaborari academice la universitati europene si americane.
- Din anii `80 îsi desfasoara activitatea în cadrul structurilor Aliantei Nord-Atlantice.
- În perioada 1993-2000 a fost purtator de cuvânt al NATO, devenind cunoscut în toata lumea în perioada razboiului din fosta Iugoslavie.

„Cu 26 de dolari poti cauza pagube de milioane"

„Adevarul": Mai reprezinta NATO ceea ce reprezenta, din punct de vedere al solidaritatii, în 1989?

Jamie Shea: Da. NATO va garanta securitatea si apararea României. Atunci când ne-am gândit la largirea Aliantei, ne-am gândit la apararea împotriva amenintarilor clasice: tancuri, actiuni de acaparare a teritoriilor. Dar, astazi, apararea este mult mai complicata. Am vazut ce a însemnat 11 septembrie - apararea cetatenilor, nu a teritoriilor. Si atunci NATO a trebuit sa trimita trupe în Afganistan. Unul dintre motivele pentru care ma aflu la Bucuresti, astazi, este pentru a vorbi cu autoritatile române despre atacurile cibernetice. Sunt foarte importante din perspectiva proprietatii, a infrastructurilor noastre critice, cum ar fi liniile de electricitate. România trebuie aparata împotriva unui spectru mult mai larg de amenintari decât ne gândeam noi în 1989.

Credeti ca se va pune problema unui scut de aparare cibernetica împotriva atacurilor de acest gen? Este posibil asa ceva?

Daca va referiti la un scut care sa împiedice orice atacuri, nu cred ca asta va fi o realitate. În domeniul cibernetic, amenintarea devine din ce în ce mai sofisticata. Avem peste un milion de virusi si noi virusi sunt dezvoltati în fiecare an. Dar structurile de aparare vin din urma, pentru a tine pasul cu aceste amenintari. Dar, oare asta înseamna ca noi trebuie sa acceptam pur si simplu faptul ca toate calculatoarele noastre nu pot fi aparate? Nu, nu sunt de acord. Cred ca noi ne putem apara, multe solutii sunt foarte simple si sunt astazi aici pentru a discuta despre cooperarea noastra.

Jamie Shea

Jamie Shea - fost purtator de cuvant al NATO

Cine sunt actorii care pot sa genereze asemenea atacuri cibernetice? Sunt actori statali sau non-statali?

Amenintarea cibernetica exista la diferite niveluri, ceea ce complica lucrurile mai mult decât în cazul amenintarilor traditionale, care erau organizate de state. Statele trebuie sa aiba capacitatea de a combate astfel de amenintari, statele pot penetra sistemele cibernetice pentru a fura secrete sau pot activa bombe, la un anumit moment. Dar exista si organizatii criminale care sunt interesate sa fure bani, identitati, carti de credit. Avem si teroristi izolati care sunt interesati sa demonstreze o anumita idee, sa patrunda în sisteme. Aceia sunt activistii, însa avem din ce în ce mai mult retele sociale care vor sa demonstreze un anumit lucru, o idee politica împotriva unei companii, a unor guverne, atacând paginile web. Problema este ca domeniul cibernetic e asimetric si este foarte ieftin. E foarte usor pentru un specialist în domeniul computerelor sa atace. Unele softuri virusate pot fi descarcate fara taxa. Te-ar putea costa 26 de dolari sa descarci un astfel de virus si sa cauzezi pagube de milioane de dolari. Deci, este foarte usor pentru oameni sa intre în astfel de jocuri.

''România trebuie aparata împotriva unui spectru mult mai larg de amenintari decât ne gândeam noi în 1989.''

„România se poate apara singura"

Cum poate Alianta Nord-Atlantica sa sprijine România în cazul unui atac cibernetic?

În primul rând, sunt foarte încântat sa spun ca România se ajuta pe ea însasi. Securitatea nu depinde numai de organizatiile internationale. Securitatea înseamna sa te poti apara de unul singur. Si România este un foarte bun exemplu în acest sens. Aveti o noua strategie de securitate, ati încheiat un memorandum de întelegere în domeniul cibernetic. Si am vazut acum ca aveti o buna cooperare între diferite departamente ale guvernului, aveti o agentie de comunicatii responsabila cu echipamentele acestor institutii si de aceea România este un bun exemplu.

Jamie Shea Foto:Reuters

jamie shea

Sa întelegem ca România este un furnizor de securitate din acest punct de vedere?

Bineînteles! Cred ca exemplul modului în care actioneaza guvernul, institutiile guvernamentale, aici, la Bucuresti, programele de instruire, analiza programelor software virusate, la nivelul SRI, toate acestea constituie exemple de experienta ce pot fi împartasite si altora. În asa fel încât toata lumea sa beneficieze. Dar sunt si lucruri pe care NATO le poate face pentru România. Amenintarile functioneaza în retea, sunt internationale, gruparile de activisti opereaza la nivel international. Ei nu se cunosc, se întâlnesc doar în spatiul cibernetic. Deci, trebuie sa conlucram între guverne. NATO poate ajuta cu buna practica, cu exercitii, cu programe de instruire, cu un cadru care sa asigure schimbul de informatii.

Ce poate face SRI pentru NATO în lupta împotriva atacurilor cibernetice?

Cred ca, în primul rând, este vorba de schimbul de informatii în timp real. Avem nevoie de informatii pentru „a îngheta" probele care vor fi utilizate apoi în procesele împotriva infractorilor. În al doilea rând, este vorba de avertizari la momentul oportun pentru a preveni un atac împotriva altor tari. În al treilea rând, dupa cum stiti, atacurile trec prin mai multe tari. Tari nevinovate sunt folosite ca vehicule ale atacurilor cibernetice. De aceea avem nevoie de asistenta internationala si fiecare tara contribuie la acest puzzle pentru asigurarea securitatii. Sunt foarte impresionat sa vad ca Guvernul României are relatii foarte bune si este dispus sa contribuie cu expertiza. Este singura modalitate în care putem depasi aceste probleme dificile.

''Avem nevoie de informatii pentru „a îngheta" probele care vor fi utilizate apoi în procesele împotriva infractorilor.''

„Lumea nu se opreste ca Europa sa-si faca ordine"

Tarile NATO si, de altfel, întreaga lume se confrunta cu noi tipuri de amenintari. Cum vedeti amenintarea generata de criza economica la adresa securitatii statelor si în special a Uniunii Europene?

Pe termen foarte scurt, criza va avea ca rezultat reducerea bugetelor de aparare. Multe tari si-au redus deja aceste bugete. Ati vazut ca în Libia europenii nu au avut suficiente aparate de zbor, nu a au avut munitie suficienta, nu au avut informatii suficiente, echipamentele au fost deficiente. America le spune, totusi, statelor europene ca si bugetul american trebuie redus, 400 de milioane de dolari trebuie sa fie scazute din bugetul de aparare american. Prima lectie a crizei financiare este aceea ca avem nevoie de mai multa integrare la nivel european în problema apararii. Trebuie sa folosim fondurile pentru aparare mult mai bine, mult mai eficient. Seful meu, domnul Rasmussen vorbeste despre „smart defence".

Când vorbim despre aparare, ne gândim la tancuri, la rachete, la avioane. Dar, daca o agentie de rating scade cota unei tari, statul respectiv s-ar putea sa fie mai afectat decât daca ar suporta un atac militar. Este o noua amenintare?

Este corect. Stim ca aceasta este o problema. Cred ca sanatatea economica a Europei este fundamentala, esentiala. Traim într-o lume în care populatia europeana scade. În 1950 erau doi europeni pentru fiecare african. Astazi sunt cinci africani la un european. Deci puterea europeana va scadea fata de puterile emergente. Daca vrem ca lumea sa adopte directia europeana în ceea ce priveste dreptul international, cooperarea, modelul european trebuie sa fie unul functional si de succes. Nu putem avea valori europene fara Europa. Dar trebuie sa tinem minte ca lumea nu va sta pe loc pâna ce Europa îsi va face ordine. Istoria nu se opreste în timp ce noi facem ordine în lucrurile noastre, deci va trebui sa mentinem numarul fortelor noastre pentru a face fata problemelor din Afganistan, din Kosovo.

 Jamie Shea Foto:Eduard Enea

Jamie Shea

Care sunt cele trei provocari majore la care trebuie sa raspunda Alianta Nord-Atlantica, în prezent?

Prima este cea din Afganistan. Vom retrage în 2014 trupele in Afganistan, inclusiv soldatii români care participa la operatiune. Dar trebuie sa-i convingem pe afgani si opinia publica de la noi din tara ca acesta nu e sfârsitul povestii în Afganistan, nu le închidem usa. Afganistan continua sa fie important, nu vrem ca talibanii sa reînfiinteze taberele teroriste care existau înainte de 2001. Trebuie sa instruim trupele afgane, trebuie sa-i ajutam sa-si dezvolte economia, trebuie sa îi ajutam sa-si îmbunatateasca relatiile cu vecinii. Costa bani, iar în acest moment Statele Unite cheltuiesc 2,5 milioane de dolari pe saptamâna în Afganistan. Asta este... NATO trebuie sa aiba un rol în Afganistan si dupa 2014. Nu va fi un mesaj usor de transmis. În al doilea rând, „Primavara araba" este ceva fenomenal, o evolutie un pic umbrita de criza economica, dar perspectiva democratiei, a dezvoltarii sociale în aceasta parte a lumii sunt importante. Trebuie sa ajutam aceste tari sa se dezvolte, sa-si transforme fortele de securitate. Nu este usor, ei sunt mândri, nu vor colonizarea europeana, nu vor sa le impunem. Nu le putem oferi calitatea de membru NATO sau UE, dar nu trebuie sa pierdem aceasta oportunitate. Cea de-a treia provocare este valul de amenintari neconventionale, cum ar fi atacurile cibernetice sau modificarile climatice. Trebuie sa le aratam oamenilor ca-i putem apara aici, în tarile lor.

Ati devenit cunoscut în timpul razboiului din Kosovo, când ati fost purtator de cuvânt al NATO. Cât de importanta este presa într-un razboi?

Cred ca rolul mass-media este urias. Media verifica realitatea. Guvernele sunt compuse din birocrati si credem ca vom avea succes si ca totul este bine. Dar cred ca presa, cu simtul ei critic, pune întrebari dure, ne determina sa gândim. Daca guvernul nu poate convinge presa ca nu face ceva bine, atunci e în neregula. Daca nu poti obtine sprijinul popular altfel decât prin propaganda, atunci este grav. Nu este suficient sa ai o strategie buna, trebuie sa vezi si rezultatele a ceea ce faci.

''Daca vrem ca lumea sa adopte directia europeana în ceea ce priveste dreptul international, cooperarea, modelul european trebuie sa fie unul functional si de succes.''


Jamie Shea - La masa adevarului

„Nu vedem Rusia ca pe o amenintare"

În ce mod poate influenta relatia României cu Federatia Rusa amplasarea unor componente ale scutului anti-racheta pe teritoriul tarii noastre?

Cred ca, în primul rând, este important sa le spunem rusilor ca scutul anti-racheta nu este îndreptat împotriva tarii lor si ca noi invitam Rusia sa coopereze cu noi în apararea anti-racheta. Deoarece si Rusia este în zona amenintata de tarile care detin rachete. I-am oferit Rusiei posibilitatea de a ne împartasi experienta, de a face schimb de date, de a coopera. Cred ca România poate explica Rusiei ca exista un scut anti-racheta în Europa, dar ca acesta nu e îndreptat împotriva Rusiei, ca Razboiul Rece s-a terminat acum douazeci de ani si ca nu vedem Rusia ca pe o amenintare, iar scutul anti-racheta NATO nu va afecta sistemele rusesti. În masura în care Rusia vrea sa aiba un sistem nuclear defensiv, acesta nu va fi afectat de scuturile noastre. Încurajam Rusia sa vina mai aproape de structurile NATO. Am vazut însa declaratiile domnului Medvedev si se pare ca acest mesaj catre Rusia nu va fi usor de transmis.

Cum vedeti relatia NATO-Rusia în urmatorii zece ani?

Cred ca ceea ce trebuie sa facem noi este sa punem mai putin accent pe divergente de opinii, cum ar fi diferentele din trecut, interesul Rusiei de a fi putere primordiala. Cred ca este mai important sa întelegem interesele pe care le avem în comun. De exemplu, în Afganistan, Rusia coopereaza mult mai mult cu NATO, acum. Asta pentru ca sunt constienti ca nu e în interesul lor ca talibanii sa se întoarca la putere în Kabul. Talibanii i-ar stârni si mai mult, ar stârni si mai mult miscarile fundamentaliste, chiar si în Rusia. Deci, Rusia coopereaza din ce în ce mai mult cu NATO în Afganistan. Avem linii de tranzit pentru armament non-letal, iar Rusia ne ajuta cu piloti de elicoptere pentru misiuni de instruire. Trebuie sa învatam sa avem o relatie matura pentru a trece peste divergentele noastre si pentru a putea merge mai departe, pentru a ne promova interesele comune.


Jamie Shea

Cum îsi explica atunci NATO - daca sunt zone de cooperare cu Rusia - acest discurs de respingere a instalatiilor privind scutul anti-racheta în România, în Polonia si în Cehia?

Cred ca este o sarcina pe termen lung, trebuie sa fim consecventi, rabdatori, trebuie sa continuam sa dam acest mesaj. Eu, personal, cred ca majoritatea rusilor nu privesc NATO ca pe o amenintare. Ei înteleg ca Razboiul Rece s-a terminat de mult timp, ca multi rusi îsi cumpara vile în Toscana, de pilda. Acum, informatiile despre NATO ajung si la Moscova, orice rus poate intra pe Internet si poate citi despre NATO. Deci, cred ca este o problema de generatie. Bineînteles, generatia mai veche îsi aminteste de Razboiul Rece si o astfel de atitudine nu se poate schimba usor. Dar, cred ca generatia mai tânara nu priveste lucrurile tot asa. Am sperante pe termen lung, dar trebuie sa admitem ca exista divergente cum ar fi cele în privinta tratatului privind fortele conventionale în Europa, scutul anti-racheta. Trebuie sa depasim aceste divergente. Daca Rusia priveste lumea de astazi, toate confruntarile, provocarile, cum ar fi drogurile, infractiunile cibernetice, cu cine va conlucra? Amenintarile cu care se confrunta Rusia nu vin din partea tarilor NATO, nu vin din Europa Occidentala. Cred ca, pâna la urma, vom ajunge la un acord.

''Încurajam Rusia sa vina mai aproape de structurile NATO. Am vazut însa declaratiile domnului Medvedev si se pare ca acest mesaj catre Rusia nu va fi usor de transmis.''

Societate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite