Mihai Petre, „necruţătorul“ de la „Dansez pentru tine“: „Datorită părinţilor, trăiesc din meseria pe care o iubesc“

9! Aplauze. 8! Aplauze moderate. Apoi, nota 7 se iveşte implacabil pe pancarda lui Mihai Petre, cel mai exigent membru al juriului emisiunii „Dansez pentru tine“.

Mihai Petre formează împreună cu Elwira Duda, partenera sa de dans şi de viaţă, de origine poloneză, cea mai frumoasă perece, a căror viaţă se măsoară în paşi de dans. Pe el îl vedem săptămânal în juriu la “Dansez pentru tine”.

— Sunteţi foarte exigent, concurenţii parcă n-ar aştepta notele de la dumneavoastră, ci să le tăiaţi capul. La fel au fost şi profesorii dvs?

— Interesantă exprimare! Adevărul este că toţi concurenţii au emoţii când urmează să le dau eu nota, am observat lucrul acesta, dar cred că nu ar trebui să se sperie, pentru că întotdeauna voi încerca să punctez corect. Dacă ştiu că au dansat bine pe ringul de dans, trebuie să se aştepte la o notă mare, dar ei ştiu când greşesc şi e normal să se aştepte să-i depunctez. Când încerci să faci ceva bine, ai pretenţii mari.

Eu cred că exigenţa este foarte bună, atâta vreme cât nu depăşeşte nişte limite ale bunului simţ. Eu am avut şi profesori exigenţi, şi mai indulgenţi, dar toţi au încercat să scoată cât mai mult şi mai bine de la mine.

— În gimnastica sportivă există figuri dificile pe care puţini le pot executa (saltul Comăneci, săritura Tsukahara). Există şi în dans?

— Pentru fiecare dans există zeci de mii de figuri posibile, unele foarte complicate din punct de vedere ritmic, ca grad de rotaţie, ca direcţie de deplasare, ca viteză de execuţie. Sunt prea multe dansuri şi figuri pentru fiecare dintre ele pentru a numi doar una.

— Un cuvânt pe care l-aţi adresa părinţilor, care au făcut sacrificii financiare mari pentru a vă plăti antrenamentele...

— Cred că nu-mi ajunge o viaţă să pot spune “mulţumesc” părinţilor. Ei au fost sprijinul principal ca să pot ajunge aici. Datorită efortului lor financiar - antrenamentele, concursurile internaţionale costă - trăiesc din meseria pe care o iubesc. De unul singur nu aş fi reuşit să ajung la performanţă în dans. Părinţii mei s-au sacrificat pentru ca eu să fac dans la nivel înalt şi, uneori, chiar şi-au dat ultimii bani pentru lecţiile mele. Ei mi-au dat prezentul şi viitorul.

 - Elwira este acum soţia dvs. Era inevitabil ca fuziunea de pe ringul de dans să nu se întâmple şi în viaţă...

— Eu cred că nu e o regulă generală ca atunci când ai un partener de dans acesta să fie şi partener de viaţă. Da, pe mine şi pe Elwira dansul ne-a adus împreună, însă altele sunt lucrurile care ne-au unit. Prin dans ne-am cunoscut şi am avut ocazia să ne descoperim unul pe celălalt.

— Care dans exprimă cel mai bine sentimentele din relaţia dumneavoastră de cuplu?

— Este greu să alegi doar unul pentru a descrie o relaţie. Relaţia poate fi pasională şi erotică, asemenea unei rumba, uneori poate fi pasională, dar cu mici tensiuni ca un paso-doble, sau poate fi caracterizată de exuberanţă, multă veselie şi bucurie, ca o samba. Orice pereche trece prin stări diferite şi asta este frumos.

— Aţi locuit o vreme în Polonia, ca să fiţi alături de iubita dumneavoastră. Banii pentru antrenamente veneau tot din România, de la părinţi. V-a bătut atunci gândul să renunţaţi la dans şi să profesaţi ceva mai stabil financiar?

— Nu, m-a bătut doar gândul că aş putea câştiga mai mult din asta, dar niciodată nu am vrut să renunţ la dans. La un moment dat, pentru că lucrurile nu mergeau foarte bine pentru noi, dansatorii, în România, eu şi Elwira ne-am gândit să plecăm din ţară undeva unde să fim plătiţi mult mai bine. Aveam o ofertă din străinătate, dar până la urmă am rămas şi bine am făcut. Mă bucur că am ales asta.

— Cât datoraţi Pro TV-ului pentru notorietate şi succes?

— Foarte mult, normal, pentru că prin emisiunea „Dansez pentru tine” de la Pro TV a fost promovat dansul în România. Cu ajutorul acestei emisiuni, publicul din România a descoperit cea mai plăcută activitate - din punctul meu de vedere - dansul. Fiind domeniul meu de activitate, şi eu am devenit mai cunoscut profesional.

— „Mihai Petre, un guru al dansului“. Cum găsiţi aprecierea?

— Dansul este o pasiune pentru mine, este viaţa mea. Îmi place să dansez, să-i învăţ pe alţii să danseze, dar mi se pare cam mult exprimarea de mai sus. Nu mă consider un „guru”, nici pe departe.

Mini CV

1.născut la 28 martie 1979, Bucureşti

2.campion naţional la dans sportiv la 14 ani

3.împreună cu Elwira Duda, campioni ai României, semifinalişti în Cupa Mondială şi finalişti la C.E. de dans sportiv