Laszlo Borbely, ministrul Mediului şi Pădurilor: „Acum avem şedinţe de guvern mai scurte“
0
Laszlo Borbely, unul dintre miniştrii cu vechime în Guvern, dezvăluie noutăţile apărute după instalarea lui Mihai Răzvan Ungureanu, dar şi ce se mai întâmplă cu proiectul Roşia Montană şi cu Delta Dunării.
Prezent în mediile puterii încă de pe vremea Guvernului Ciorbea, moment la care era secretar de stat, Laszlo Borbely a strâns deja o bogată experienţă în „meşteşugul" politicii de pe la noi. Piesă de bază în garnitura de lideri a UDMR, parlamentar şi ministru, invitatul nostru de astăzi este una dintre persoanele avizate să emită opinii cu privire la guvernare.
Ce crede Laszlo Borbely despre Cabinetul Ungureanu şi ce planuri electorale îşi fac maghiarii veţi afla citind dialogul de faţă. Aşa cum, suntem convinşi, vă veţi forma o idee şi în privinţa a ceea ce am pierdut, dar şi în privinţa a ceea ce putem câştiga din proiectul de exploatare a aurului de la Roşia Montană. Veţi vedea că nu am făcut un subiect tabu nici din situaţia Deltei Dunării, deşi, după cum recunoaşte însuşi ministrul Mediului, interese puternice blochează orice iniţiativă de protejare a zonei.
„Adevărul": Cum vi se pare noul guvern?
Laszlo Borbely: Simt că fiecare dintre tinerii miniştri vrea să dovedească că poate face faţă. Primul ministru este foarte strict în ceea ce priveşte şedinţele de guvern, ordinea de zi. Nu avem ordine de zi suplimentară, ceea ce este o noutate postdecembristă. Nu a existat guvern să nu fie ordine de zi suplimentară. Ei bine, acum avem şedinţe de guvern mai scurte, cam de o oră, o oră şi jumătate, ceea ce iarăşi e o noutate. Îmi aduc aminte când stăteam la guvern, cu domnul Ciorbea, de dimineaţă până seara...
... spre disperarea actualului preşedinte Traian Băsescu, pe atunci ministru al Transporturilor.
Da. Spre disperarea multora! Erau şi alte vremuri atunci - pentru unii un început de guvernare. Dar eu cred că actualul guvern trebuie, în primul rând, să asigure stabilitatea şi pregătirea alegerilor. Cel mai important e să nu pierdem avantajul pe care îl avem acum faţă de alte state din această zonă - o anumită stabilitate macroeconomică.
Dar iată că aţi ajuns într-un moment în care vicepremierul Marko Bela ameninţă cu demisia...
Nu e vorba neapărat de o ameninţare, ci de faptul că noi am avut o grijă deosebită pentru programul de guvernare. Acesta conţine şi unele doleanţe ale UDMR. Unul dintre primele lucruri care se discută, din păcate, de vreo şase luni şi încă nu s-a rezolvat e problema Universităţii de Medicină şi Farmacie din Târgu-Mureş.
N-am ştiut că este aşa de importantă chestiunea aceasta. De ce ţineţi atât de mult la ea?
E un fel de simbol pentru noi. Când aparţii unei minorităţi naţionale eşti mai sensibil. Ceea ce se înfiinţează e o linie, care înseamnă o conducere proprie. Pentru că nu poţi să te gospodăreşti - şi au demonstrat-o anii anteriori -, nu poţi să angajezi profesori, dacă nu ai o administrare...
Este vorba despre problema gestionării banilor...
E o universitate şi nu două universităţi, administrează banii împreună, dar e o mică siguranţă pentru cei care învaţă în limba maghiară. Au structurile lor de profesori şi de conducere. Ei bine, conducerea universităţii - ne-a surprins şi pe noi! -, timp de multe luni de zile, n-a dorit să facă nimic pentru înfiinţarea acestei linii maghiare. Am ajuns în situaţia în care am spus: „Fraţilor, păi nu se poate!" Acum e o atmosferă creată artificial în Târgu-Mureş, cu unele manifestări ale studenţilor români, care parcă n-ar şti că nu se schimbă nimic în ceea ce priveşte relaţia cu ei.
Dar nu cumva toată această chestiune are un fond preexistent - îndepărtarea treptată a românilor din instituţii şi chiar din zonele în care maghiarii sunt majoritari?
Dacă vorbim de judeţul Mureş, dimpotrivă, a crescut numărul românilor. Nici măcar în judeţele Harghita şi Covasna n-a scăzut, sau, dacă a scăzut, a scăzut şi numărul maghiarilor. Nici vorbă! Unii au interese de moment. Spre exemplu, pierd funcţii în cadrul Universităţii şi vin cei care învaţă sau care predau la linia maghiară. În al doilea rând, sunt unii care doresc, iarăşi, să scoată arma naţionalismului înainte de alegeri.
Şi dintr-o parte şi din cealaltă?
S-ar putea. Pentru că, evident, şi noi avem faliţii noştri, care abia aşteaptă asta. Spre exemplu, domnul Tokes şi cei care sunt în jurul lui. Ei vor să arate că UDMR nu e capabilă să rezolve o asemenea problemă. Într-adevăr, e şi o problemă de bătălie aşa-zis politică.
Vă aşteptaţi să vă creeze probleme domnul Tokes în alegerile din acest an?
Probabil că ne va crea unele probleme. Are un partid nou înfiinţat. Dar, slavă Domnului!, până acum, alegătorul maghiar a înţeles că trebuie să aibă - şi la nivel local, şi la nivel parlamentar - o reprezentare susţinută şi puternică, pentru că altfel n-o să putem să fim parteneri cu nimeni. Şi iată cum ne impunem de multe ori punctul de vedere, deşi avem doar 7% în Parlament şi nu suntem majoritari nici în multe din autorităţile locale!
Aţi cerut majorarea salariilor şi a pensiilor, ca o condiţie a rămânerii la guvernare.
Motivul este că noi ne-am angajat, în 2010, să restabilim acele salarii, reduse cel mai drastic din toată Uniunea Europeană.
De unde pot fi luaţi aceşti bani?
Aceasta e problema de fond! Va trebui să vedem, să redirijăm unele cheltuieli, să apreciem cum trece primul trimestru, cum restructurăm şi va trebui să găsim posibilitatea de a mări salariile.
Există posibilitatea să renunţaţi la această idee?
Nu.
Ne aflăm într-o situaţie financiară dificilă şi nici colectarea la buget nu s-a îmbunătăţit...
Asta este cea mai mare problemă. Din câte ştiu, s-au făcut unii paşi. Să vedem cât de eficienţi sunt cei de la Garda Financiară, cei de la Fisc. Pentru că, e clar, spune toată lumea: e evaziune fiscală în România. De aceea avem instituţii abilitate, ca să verifice aceste lucruri. Nu la micul aranjament, ca să mai ciupească fiecare câte ceva... A fost o primă lună destul de bună. A doua lună, din păcate, n-a fost nimic spectaculos, dimpotrivă. Au fost intrări la buget mult mai mici decât anul trecut.
Credeţi că actualul premier îşi va păstra mandatul, după alegerile din acest an?
Depinde. Dacă va fi o schimbare de guvern şi Opoziţia de acum va câştiga alegerile, atunci n-are prea mari şanse. Asta din punct de vedere politic, nu că n-ar face faţă şi n-ar fi un premier bun. Are şanse puţine.
Este tentată UDMR de o guvernare cu USL?
Nu mă hazardez în asemenea speculaţii. În primul rând, UDMR, trebuie să înţeleagă toată lumea, e puţin altceva. Nu e un partid politic, este o organizaţie de apărare a intereselor unei minorităţi.
"UDMR, trebuie să înţeleagă toată lumea, nu e un partid politic, este o organizaţie de apărare a intereselor unei minorităţi.''
„Statul poate negocia mai bine proiectul Roşia Montană"
Care mai este stadiul proiectului „Roşia Montană"? Prin noiembrie 2010 îmi spuneaţi că proiectul este la stadiul din 2007, la analizarea studiului de impact, şi că este asemenea „poveştii cocoşului roşu", care nu se termină niciodată.
Trebuie să se termine şi eu nu sunt genul de om care să tărăgăneze lucrurile. V-o spun pe şleau dacă e albă sau neagră. Suntem într-o fază destul de avansată în ceea ce priveşte studiul de impact. Au fost discuţii destul de dure cu investitorul pentru că eu am pretins un sistem închis. Asta după ce m-am dus în Suedia şi am văzut că există asemenea mine. Am cerut un sistem închis care să reducă acea concentraţie a cianurii până la momentul la care nu mai poate fi măsurată. Deci, chiar dacă s-ar întâmpla, ferească Dumnezeu!, cum a fost la Baia Mare, cianura nu ar mai avea efect asupra râurilor interne şi externe. În al doilea rând, sunt unele lucruri tehnice care trebuie clarificate, cu garanţii, cu securitatea de mediu, cu ecologizarea - să nu dea banii în ultimii ani, să-i dea în avans.
Sunt patru etape de exploatare a aurului de la Roşia Montană...
Da. Dar, în momentul de faţă, mai sunt două-trei lucruri de clarificat de către Comisia tehnică. Unul dintre ele este devierea unui râu, care n-a fost clarificată din punct de vedere legislativ. Le-am spus colegilor să aibă grijă să nu ne trezim, ulterior, că ne dau pe noi în judecată şi că pierdem procese. Acolo e un munte care va dispărea, când va începe exploatarea, iar râul trebuie deviat. Nu e o deviere foarte mare şi nu e un râu foarte mare, dar trebuie deviat. Şi, conform legii, trebuie să ai o aprobare. Acest lucru îl clarificăm - în ce condiţii trebuie dată o hotărâre de guvern sau dacă e de ajuns o decizie a Consiliului Judeţean.
Preşedintele Băsescu ne-a declarat că le va cere experţilor care au dat asigurări că nu va fi infestată pânza freatică cu cianuri să bea apă, imediat după începerea exploatării...
Nu acest lucru e cel mai important, dacă cineva bea o dată apă din acel batal. Spre exemplu, eu beau foarte rar apă de la robinet, nu numai pentru că am dubii faţă de calitatea apei care curge de acolo. Important e să aplici cele mai bune tehnologii din Uniunea Europeană. Şi acest lucru, cât voi fi eu ministru al Mediului, n-are cum să fie altfel. Voi aplica cele mai bune tehnologii.
În ce ţări sunt cele mai bune astfel de tehnologii?
În Suedia şi în Finlanda sunt cel puţin şapte sau opt mine de aur care funcţionează pe bază de cianură. Într-adevăr, aceasta va fi una dintre cele mai mari exploatări din Europa. Avem însă şi o componentă politică. Noi am cerut o solidaritate a coaliţiei de guvernare, dacă se va decide, de exemplu, că se vrea un acord de mediu. Trebuie să fim solidari, nu cum se întâmplă acum cu doamna Monica Macovei care, la fiecare două săptămâni, spune că nu e de acord cu exploatarea aurului de la Roşia Montană.
Domnule ministru, mai este şi chestiunea redevenţei cuvenite statului român. S-ar putea obţine o sumă mai mare?
Eu sunt convins că da. Dacă eu aş fi negociat contractul, aş fi impus condiţii mai avantajoase pentru statul român - un fel de control mai puternic al statului. Ei vin, evident, cu banii, dar aurul e la mine. Eu ar trebui să dictez condiţiile. Deci, din acest punct de vedere, nu ştiu ce va fi cu discuţia şi renegocierea contractului, pentru că e în curs, dar e loc de mai bine aici.
Foarte multă lume se teme de faptul că ar putea fi vorba de o nouă „megaafacere" specifică tranziţiei româneşti...
Sunt mulţi care, când e vorba de orice fel de investiţii - chiar dacă privim în zona energiei sau în altă parte -, imediat încearcă să tragă foloase. Cred că acest lucru a fost cel mai păgubos în ultimii ani. Nu vreau să spun nimic concret pentru că nu am dovezi, dar acest lucru este general valabil. Dacă la noi e o licitaţie mai mare, imediat vin zece să o conteste. Imediat pun piedici diferite grupuri de interese şi nu mai iese nimic. Şi atunci, ne uităm unii la alţii, rămânem şi fără banii investiţi în aceste proiecte, şi cu buza umflată.
"Dacă eu aş fi negociat contractul, aş fi impus condiţii mai avantajoase pentru statul român - un fel de control mai puternic al statului.''
„În Deltă sunt mari încrengături de interese"
Situaţia ecosistemului Delta Dunării s-a degradat constant în ultimii ani. Ce aveţi de gând să faceţi?
Guvernatorul Grigore Baboianu şi-a înaintat demisia, iar în locul său va veni doamna Viorica Bâscă, în prezent director al Agenţiei pentru Protecţia Mediului din Tulcea. Dar aici e problema de fond. E o problemă să ai un guvernator ferm, care să poată să impună legea. O altă problemă este cum faci managementul Deltei Dunării. Am avut multe discuţii, multe împotriviri, însă acum, cu noul guvern, sper să rezolv această problemă. Acolo n-au ce căuta patru sau cinci instituţii care nu că se calcă pe picioare, dar cred că fac mai mult rău decât bine în ceea ce priveşte braconajul. Trebuie să fie, aşa cum a fost în anii '90, într-o anumită perioadă, un guvernator puternic, cu un corp de control militarizat. Toată lumea să ştie că, gata!, nu mai merge cu braconajul şi cu acele unelte sofisticate.
Practic, a fost o distrugere programată a zonei.
Aşa este. Aici sunt încrengături locale şi interese care sunt extraordinar de bine aşezate. Eu am avut două sau trei insatisfacţii mari - una e Delta Dunării, a doua e cu tăierile ilegale de păduri şi a treia e cu absorţia fondurilor europene. Aici n-am reuşit să mă impun, deşi am încercat, din cauza unor încrengături de interese care au fost extraordinar de puternice. Cum am încercat să intervin, de exemplu la păduri, apăreau imediat două, trei articole sau reportaje prin care eram atacat pe diverse lucruri.
Şi de ce n-aţi ieşit public pe fiecare caz în parte?
Nu, nu, am ieşit public de mai multe ori. Am făcut şi „Scutul pădurii" cu Ministerul de Interne, am înaintat 900 de dosare penale numai anul trecut, am discutat şi cu procurorul general şi am sesizat, de multe ori, că din aceste dosare penale foarte puţini inculpaţi ajung la puşcărie. Eu nu vreau să bag pe nimeni la puşcărie, dar nu se poate ca din '90 încoace să se considere că este infracţiune, la tăierea lemnelor, numai ce se taie peste cinci metri cubi. De un an nu reuşesc modificarea Codului silvic în Parlament. Acum, că am ajuns aproape de final cu dezbaterea, sper să fie considerată infracţiune tăierea a peste un metru cub de lemn.
Revenind la Delta Dunării, în septembrie 2011 i-aţi dat o lună fostului guvernator să rezolve sau să amelioreze probleme precum regenerarea fondului piscicol şi braconajul. Din momentul acela şi până acum au trecut aproximativ şase luni...
Cum să vă spun, guvernatorul e o piesă importantă, dar am avut unele reţineri şi din partea altor instituţii. Fiecare încearcă să-şi păstreze poziţiile şi, evident, dacă se face un corp de control puternic, atunci unii îşi pierd obiectul muncii, spre exemplu Poliţia sau Garda de Mediu. Trebuie să fie oameni ai guvernatorului, care răspund la comenzi, şi nu oameni din patru locuri, de să nu mai ştii cine şi ce verifică.
Aţi luat în calcul, la un anumit moment, interzicerea pescuitului în Deltă. Credeţi că se poate dispune o asemenea măsură în viitorul apropiat?
E o problemă foarte sensibilă. M-am lovit şi eu de ea. Sunt foarte mulţi care trăiesc din pescuit în Deltă, trebuie s-o recunoaştem. N-au altă sursă de venit.
Aceşti pescari nu ar afecta ecosistemul...
Nu. În fiecare mediu acvatic, şi chiar dacă vorbim de vânătoare, e acea cantitate ce poate fi recoltată şi care, dacă nu depăşeşte o anumită limită, nu afectează ecosistemul. Eu cred că ar trebui dată posibilitatea celor care pescuiesc pentru ei să o poată face în continuare. De asemenea, să se formeze un fel de bursă a peştelui şi să fie un control. Dacă nu vii cu câteva arestări, nu poţi să-i sperii pe braconieri. Nu întâmplător lucrez la o strategie de protecţie a mediului. E şi o problemă de securitate naţională.
"Cum am încercat să intervin, de exemplu la păduri, apăreau imediat două, trei articole sau reportaje prin care eram atacat pe diverse lucruri.''
Testul Adevărului
Foarte mulţi români se întreabă când se va termina cu acest „e loc şi de mai bine" pe care îl repetă, de 22 de ani, UDMR în privinţa drepturilor minorităţii maghiare. Se va termina vreodată?
S-ar putea.
„UDMR s-ar putea dizolva în partidele româneşti"
Când?
Păi, atunci când noi... Acum încă avem o serie de revendicări. Eu zic, cu sinceritate, că putem trage şi acum linie şi putem spune: „Fraţilor, dacă aceste lucruri se rezolvă, îşi pierde obiectul muncii, cum se spune, UDMR-ul!" Şi atunci vom fi în partidele româneşti sau în orice fel de partid. Nu e niciun fel de problemă.
Aveţi în vedere ca, la un moment dat, UDMR să se dizolve în partidele româneşti?
Depinde şi de majoritate, şi de minoritate. Cum depinde de relaţia majoritate-minoritate.
Aşadar, o dizolvare a UDMR în partidele existente pe scena politică...
Eu mi-aş dori foarte mult şi acum. Poate şi domnul Tokes şi-ar dori să aibă monopol... (n.a. râde) Nu, deocamdată, nu numai că nu se dizolvă, dar avem nevoie de o asemenea organizaţie.
Carte de vizită
- Laszlo Borbely s-a născut la 26 martie 1954, la Târgu-Mureş.
- A absolvit Institutul de Ştiinţe Economice din Timişoara şi un seminar postuniversitar la Universitatea din Salzburg.
- Înainte de 1989 a lucrat ca economist la diverse întreprinderi din Reghin şi din Târgu-Mureş.
- Este vicepreşedinte politic al UDMR.
- Până în prezent a obţinut cinci mandate de deputat.
- A fost ministru în patru guverne.
- Actualmente este ministru al Mediului şi Pădurilor.
Se încarcă comentariile...
