Ilie Şerbănescu: „România şi Bulgaria sunt nişte periferii“

Leul românesc devine o pisică tot mai mică şi speriată în faţa monedei euro. Ilie Şerbănescu analizează, în contextul panicii generale generate de criza băncilor americane, fenomenul „înghiţirii“ leului de către euro.

Pe fundalul „pomenilor electorale“ şi al panicii create de falimentul băncilor americane, cursul euro-leu a depăşit miercuri, la casele de schimb, pragul psihologic de 4 lei. Cum s-a ajuns aici, de ce creşterea economică multlăudată este un balon de săpun - explică analistul economic Ilie Şerbănescu.

- Faptul că leul s-a apreciat astăzi cu doi bani, după declaraţiile guvernatorului Mugur Isărescu, indică faptul că la noi criza este şi una de încredere?

- Nu. Criza în România este în primul rând a economiei din România, şi nu a ceea ce se întâmplă pe plan extern. Doi: în ce priveşte leul, este cel mai afectat de criza economiei din România din cauza imensului deficit: consumăm mai mult decât producem şi totul este luat din import. Aşa-zisa creştere economică cu care unii se laudă...

- S-au lăudat, acum nu prea se mai bate nimeni cu pumnii-n piept...

- Creşterea economică mult anunţată este nesănătoasă pentru că se bazează pe consum din import şi nu pe producţie internă.

- Oare cele două, criza internă, generată de „pomenile electorale“, şi cea externă nu s-au suprapus?

- Nu. Cauza acestui dezechilibru trebuie căutată în economia românească. Chiar şi fără criza de afară am fi avut probleme. Doar că acum, în contextul internaţional, problemele noastre sunt mai mari. În măsura în care trebuie să găseşti finanţare de peste 20 de miliarde de euro doar ca să trăieşti mai mult decât ţi se întinde plapuma, va fi, în contextul crizei internaţionale, mult mai costisitor. Nu trebuie să fii economist ca să surprinzi asta. Banul, în condiţii de criză, devine mai scump şi mai rar. Nu mă poate convinge nimeni că ce se întâmplă acum este din cauză că s-a certat Tăriceanu cu Adomniţei. Nu, lucrul acesta nu are nicio semnificaţie.

- Plafonul de garantare a crescut de la 20.000 de euro la 50.000. Credeţi că asta ne mai ridică un pic moralul?

- Şi cine dă banii aştia, dacă e criză de lichidităţi?

- Nu ştiu, întreb. Dumneavoastră aveţi depozite la bănci?

- Eu am depozite în lei, în euro şi în dolari.  Eu le ţin în egală măsură.

- Şi le ţineţi în continuare la bancă?

- Le menţin, ce câştig aici, pierd dincolo, ce rost are să frec băncile? Să aduc leii acasă şi ce să le fac?

- Un comentariu al PNB Paribas citat de Reuters zice: “Criza economică ameninţă statele din Balcani cu o aterizare hurducăită”. Potrivit aceluiaşi comentator, România şi Bulgaria ar putea să aibă parte de creşteri economice accelerate pe fondul crizei mondiale. Cum vine asta?

- Eu nu susţin această idee. Dar dacă se va face, va fi rău. Singura soluţie pentru aceste ţări este să oprească creşterea economică nesănătoasă, care se bazează pe creditare, nu pe producţie. România nu are capacitate de creştere economică proprie. Dacă în câţiva ani nu va avea creştere economică, dar se va îngriji de creşterea producţiei proprii, nu facem decât să ne furăm căciula. Şi apoi poate cădea şi de mai sus.

- Explicaţia ar putea fi că, fiind ţări izolate de efectele crizei de peste Ocean, ar fi mai atrăgătoare pentru capitalul străin...

- Ce să caute, doamnă, investorii la noi? Bulgaria şi România sunt nişte periferii. Toată lumea aleargă după bani, de la Paris la Berlin, de la Berlin la Londra şi de la Londra la Tokio. Să fim serioşi! Asta este o aiureală à la Vosganian.

- Nu, este PNB Paribas.

- Este o aiureală - asta este părerea mea.

- Dacă această criză se va prelungi, ar putea influenţa trecerea la euro, prevăzută pentru 2014?

- Doamnă, aşa cum am intrat în UE pe bază că “Hai să-i băgăm şi pe-ăştia că vrem să ne vindem produsele pe pieţele lor”, probabil că tot aşa va fi şi cu trecerea la euro. România n-a fost pregătită să intre în UE în 2007 şi nu este pregătită nici acum. Destabilizarea din economia actuală este opera capitalului străin. Datoria externă a crescut la peste 60 de miliarde euro în cinci ani!

- Ce soluţii de supravieţuire are omul de rând pe vremuri de criză?

- Singura soluţie intermediară este să nu ţină banii într-o singură monedă. Aşa se mai poate proteja de diferenţele de curs. Ce ai într-o parte, pierzi dincolo, mai atenuezi un pic din pierderi. Pe româneşte, să nu pui toate ouăle sub aceeaşi cloşcă.

Mini cv

 Doctor în economie.
 
Ex-ministru al Reformei în cabinetul Ciorbea.

 Vicepreşedinte al Societăţii Române de Economie.

 Autor a numeroase cărţi („Corporaţiile transnaţionale”, „Reforma economică în România: jumătăţile de măsură dublează costurile sociale”, „Manifestul partidului imobilist”) şi a sute de articole.