Emeric Ienei: „Când mă enervez, fug pe deal, urlu şi mă întorc răcorit”
0
Antrenorul care a adus Cupa Campionilor în România e la fel de elegant şi amabil în momentele în care vorbeşte despre „sportul-rege”, cât şi atunci când discuţia decurge pe teme extrafotbalistice.
De când s-a lăsat de antrenorat, Ienei locuieşte la Oradea, alături de soţia sa, Ileana. În această vară, pentru al cincilea an consecutiv, el participă, împreună cu Cornel Drăgulin, la campania naţională de selecţie a tinerelor talente, „Gillette - Descoperă învingătorii de mâine”, acţiune susţinută şi de Gică Hagi, Gică Popescu şi Dan Petrescu.
- Domnule Ienei, care e principala dumneavoastră calitate?
- Sinceritatea. N-am păcălit niciodată pe nimeni.
- Dar cel mai mare defect?
-Sunt perfecţionist. Nu suport ca lucrurile să nu fie aşa cum trebuie.
- Ce urâţi cel mai mult?
- Prostia şi ignoranţa.
- Caracterizaţi-l în câteva cuvinte pe antrenorul Ienei…
- Mereu am fost de părere că antrenorul este de fapt un regizor care pune piesa în scenă şi apoi trebuie să aştepte liniştit desfăşurarea ei. Nu rezolvi nimic dacă stai la marginea terenului şi ţipi. De altfel, eu n-am vrut să omor niciodată personalitatea jucătorului, pentru că, strigând la el de pe margine, mai mult îl încurci.
- Le-aţi interzis ceva vreodată elevilor dumneavoastră?
- Mâncatul de seminţe pe banca de rezerve. Mă deranja foarte mult că aruncau cojile pe jos.
- Sunteţi de acord cu obiceiul de a lua jucători văzuţi pe DVD?
- Evident că nu. La Steaua a existat o selecţie prelungită înainte de a se forma echipa din 1986. Acum sunt DVD-uri. Pe DVD poţi să faci ca orice jucător să arate ca Ronaldo sau Kaká!
- A existat şi altceva în afară de fotbal?
- Baschetul şi handbalul. În afară de sport n-a existat nimic.
- Ce calificare aveţi?
- Sunt profesor de sport şi general de brigadă în rezervă.
- Armată aţi făcut?
- Două luni, la Craiova. Armată pe bune. Cu sculat dimineaţa, spălat la numărătoare, tras cu puşca, furatul pastei de dinţi etc.
- Aveţi o pensie mare?
- Nu prea. Am 2.000 de lei pe lună. Mă întreţine nevastă-mea, că ea a fost campioană mondială la atletism şi are rentă viageră de 2.500 de lei plus o pensie de 1.000 de lei.
- Deci nu sunteţi bogat...
- Trăiesc civilizat. Am strâns ceva bani la viaţa mea, dar nu am averi. De două ori pe an plecăm în vacanţă în străinătate, de două ori pe lună ieşim la restaurant. La vârsta mea, nici nu-mi trebuie altceva.
- I-aţi dat vreo palmă cuiva?
- Morale am dat destule. Fizic, n-am bătut pe nimeni, nici măcar pe copiii mei. De ţipat, am mai ţipat la ei, dar de bătut, nu!
- Sunteţi introvertit?
- Da. Sunt ca lupul ăla din desene animate. Când mă enervez, fug pe deal, urlu şi apoi mă întorc răcorit.
- V-au plăcut femeile?
- M-au plăcut ele pe mine.
- Dar băutura?
- M-am mai ameţit pe la petreceri, de bucurie. Nu refuz un whisky, o bere sau o vodcă, dar nu sunt băutor. Nu le-am avut cu astea.
- Cum este bărbatul Ienei?
- Deşi nu este bine să o spun eu, sunt un romantic şi un sensibil. Am încercat şi în conduita profesională, dar şi în cea personală, să fiu un domn, să nu înjur, să-i respect pe cei din jurul meu.
- Aveţi ID de Yahoo Messenger?
- Ce-i ăla?
- Internet sau laptop?
- Nu. Am doar un telefon mobil.
- Care e cea mai mare personalitate pe care aţi întâlnit-o?
- Johan Cruyff şi Zinedine Zidane, amândoi pe locul întâi.
- La ce nu puteţi renunţa?
- Sunt dependent de maşină. Asta mă doare foarte tare. În Oradea este o distanţă foarte mică de acasă până la piaţă, de unde-mi iau ziarele, dar eu mă deplasez tot cu maşina. Soţia mea mă tot ameninţă că o să-mi încuie garajul.
- Credeţi că o femeie ar fi potrivită la cârma unei ţări?
- Cum să nu? În Anglia a fost „Doamna de Fier“ Thatcher, de exemplu. La noi în ţară însă, este mai greu. Românii nu cred că ar accepta asta şi, momentan, din ce am văzut eu, nu cred că există vreo femeie capabilă că conducă ţara.
- Ce-aţi face dacă aţi avea un copil ca Gigi Becali?
- I-aş trage o bătăiţă bună, ca să priceapă odată că nu banii dau valoarea omului.
- Există ceva ce nu veţi uita niciodată?
- Da. Că am luat Cupa Campionilor Europeni.
- După 2000, aţi mai primit vreo ofertă de a antrena?
- Numai din ţările arabe şi din China dar le-am refuzat, pentru că nu m-aş putea adapta acolo. În ţară, am mai fost preşedinte şi director tehnic la FC Bihor Oradea, dar şi director tehnic la naţională, în timpul mandatului lui Loţi Bölöni.
- Aţi mai accepta o revenire în prim-plan?
- Doar din postura de director tehnic, dar nu pot să mă autopropun nicăieri. Eu concep altfel fotbalul: important e jocul, nu disputele din afara gazonului!
- Mai avem talente în România?
- Categoric. Cred eu că această criză economică a picat la ţanc pentru patronii noştri, poate aşa îşi vor schimba şi ei optica. În loc să aducem străini scumpi şi modeşti, mai bine am învăţa să creştem jucători.
- Ce spuneţi despre veşnicele scandaluri legate de escapadele fotbaliştilor prin baruri şi discoteci?
- Nu îi condamn aşa de mult. Nu cred că este o crimă să bei un pahar de vin sau de bere, important e să nu întreci măsura. Trebuie să judecăm fotbalistul după randamentul din teren, nu după ce face în timpul liber.
- Cum vi se pare suma de 94 de milioane de euro plătită de Real Madrid pentru Cristiano Ronaldo?
- De-o nesimţire fantastică. Avea dreptate Platini, trebuie totuşi să păstrăm nişte limite. Pe de altă parte, Florentino Perez este băiat deştept, şi sunt convins că-şi va scoate banii într-un an sau doi.
MINI CV
-S-a născut la 22 martie 1937, la Agriş (Arad)
-A antrenat pe Steaua, FC Bihor, CS Târgovişte, Fehérvár, Panionios şi Universitatea Craiova, respectiv naţionalele României şi Ungariei
-A câştigat Cupa Campionilor Europeni cu Steaua, în 1986, şi a stat pe banca primei reprezentative la Coppa del Mondo 1990 şi Euro 2000
-E căsătorit cu fosta mare scrimeră a Stelei, Ileana Gyulai, dar a mai fost însurat înainte şi cu actriţa Vasilica Tastaman. Ienei are doi copii: Cristina şi Călin.
Se încarcă comentariile...
