Alexandru Arşinel, de ziua lui: "Ce-i cer Stăpânului? Să-mi protejeze familia"

0
Publicat:
Ultima actualizare:

După o viaţă petrecută pe scenă, Alexandru Arşinel priveşte cu gratitudine în sus, la împlinirea vârstei de 69 de ani. Nu el s-a dus către actorie. Ea a venit spre el, după ce

După o viaţă petrecută pe scenă, Alexandru Arşinel priveşte cu gratitudine în sus, la împlinirea vârstei de 69 de ani.

Nu el s-a dus către actorie. Ea a venit spre el, după ce picase admiterea la Facultatea de Construcţii şi făcea figuraţie la Teatrul Naţional din Iaşi. Momentele de graţie le datorează familiei, pe care o consideră cea mai mare realizare, şi publicului, pe care nu l-a trădat niciodată.

Au început să sune telefoanele de felicitare?

- Au sunat chiar mai devreme decât v-aţi putea imagina: în urmă cu o lună, pe 4 mai. Ziua mea de naştere a intrat greşit - nu datată pe 4 iunie, ci pe 4 mai - într-o bază de date. Eu le-am mulţumit anticipat...

Împliniţi 69 de ani. Cum se înclină balanţa: spre bine, spre mai puţin bine, este în echilibru?

- He, he, he! Am forţă şi optimism să mă bucur de ce mi-a oferit până acum viaţa: o familie împlinită, dragostea oamenilor... Până când "Stăpânul" o să zică "Stop", o să mă bucur şi o să-i mulţumesc pentru ce mi-a dat!

"Cel mai popular actor", "cel mai iubit"... Cum explicaţi popularitatea dvs., şi înainte şi după "89?

- Noi am reprezentat oful omului simplu. Înainte de "90, reuşeam să spunem lucrurilor pe nume într-un mod voalat, când puţini aveau curajul s-o facă. Cred că oamenii au simţit că nu i-am trădat, că am fost cinstiţi cu ei. Publicul nu poate fi păcălit - simte şi te răsplăteşte sau te sancţionează.

Când am spus "noi", m-am referit la Stela, partenera mea de scenă de 30 de ani, şi la Gelu Maximilian, care ne scria textele. Cu mult înainte de revoluţie, orice cetăţean care simţea nevoia să ia o gură de oxigen venea la spectacolele noastre, la Boema.

Aţi picat admiterea la Facultatea de Costrucţii, dar aţi intrat la Teatru! Cum ar fi arătat viaţa lui Alexandru Arşinel fără acel "incident"?

Aş fi fost ceea ce este băiatul meu cel mare (Bogdan Traian - n.r.), astăzi: inginer constructor. Aş fi construit case sau blocuri, dar n-aş fi trecut degeaba prin viaţă. Aş fi lăsat ceva durabil în urmă!

Celălalat băiat al dvs., fiind de profesie...

Băiatul cel mic, Cristian Cristian Alexandru, a făcut Dreptul şi acum termină şi ASE-ul şi este director la o societate de comerţ exterior. Am şi doi nepoţi, Maria şi Tudor.

În cei peste 40 de ani de căsnicie, cele mai multe bucurii au venit de la familie sau de pe scenă?

Au venit din toate părţile: de la public, de la familie - şi mă refer la cea a părinţilor mei, apoi la cea construită de mine şi de soţia mea, Marilena.

Aţi acceptat şi o funcţie administrativă: director la Teatrul Tănase...

Este ceva complementar. Un actor nu poate să se împlinească numai fiind acceptat de public, ci şi trăind în nişte condiţii civilizate, or asta ţine de instituţia la care lucrezi. Am acceptat funcţia - am mai fost propus de vreo două ori - în momentul în care teatrul o lua la vale. Când pierdea Grădinile Boema, Batiştei, Herăstrău, Sala 174. Am devenit, oficial, gospodar la teatru.

"Gospodarul" Arşinel, creşte albine, la Dolhasca. Mai aveţi stupi?

Mai am vreo 50. Dar sunt extrem de dezamăgit. Nu atât eu, cât ceilalţi membri ai asociaţiei de apicultori. Nu există mijloace de tracţiune...Mierea este achiziţionată la preţuri mici... Munca în apicultură nu-i uşoară, această meserie se face în pastorală, trebuie să mergi mereu după floarea soarelui, tei, salcâm, izmă, rapiţă. Este o căutare permanentă.

Timbre mai colecţionaţi? Vă mai pasionează tirul?

Am rămas constant colecţionar de timbre româneşti. Cum apare o ediţie nouă, îmi şi completez clasorul. Am câteva de dinainte de 1900, dar nu am acele ediţii nedantelate, rare şi extrem de valoroase. M-am întins şi eu cât m-a ţinut plapuma. Am iubit tirul, l-am practicat în tinereţe, la juniori. De la tir la vânătoare n-a fost decât un pas. Amza Pellea, Dumnezeu să-l odihnească, n-a mai apucat să mă facă vânător!

Ce îi cereţi "Stăpânului", de ziua dumneavoastră?

Să-mi protejeze familia. Să mă întorc anul acesta acasă, în Calea Victoriei 33 şi să încep stagiunea de toamnă la sala Savoy.

Mini CV

- născut pe 04.06.1939,
- în Dolhasca, jud. Suceava
- timp de 30 de ani a făcut cuplu de revistă cu Stela Popescu
- director al Teatrului Tănase

Societate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite