În corupţi să ne batem!

Băsescu s-a ţinut mereu de cuvânt când a promis că intră în joc.

Reţinerea deputatului Alin Trăşculescu, şeful organizaţiei PDL Vrancea, cade foarte prost pentru ARD cu mai puţin de o lună înaintea votului decisiv din 9 decembrie. Mai mult ca oricare alt competitor electoral, PDL s-a lăudat că este partidul anticorupţie prin excelenţă, formaţiunea care 24 de ore din 24, şapte zile din şapte, se ocupă de exorcizarea mitei şi a clientelismului politic. Dar, marele juriu etic al PDL, aflat sub conducerea Monicăi Macovei, i-a dat certificat de moralitate lui Trăşculescu, drept pentru care şeful de la Vrancea a fost pus pe lista de candidaţi în vederea obţinerii unui nou mandat de deputat. Monica Macovei declară că a votat împotrivă, comisia fiind de vină că asemenea personaje au fost reînvestite să reprezinte partidul şi pe cetăţenii din Vrancea, colegiul Mărăşeşti.

Eşecul comisiei Macovei merită analizat. Până la urmă, a fost o încercare onestă a PDL de a înlătura persoanele corupte din propriile rânduri sau doar o mişcare propagandistică? Răspunsul nu poate sta decât în rezultatul muncii acestei comisii. Niciun personaj dubios nu a fost scos de pe liste. Comisia a analizat, a cântărit şi după o atentă chibzuinţă a decis să nu-şi asume nicio responsabilitate. Pur şi simplu, totul a fost pasat conducerii superioare a PDL, precizându-se, ca pe vremurile de dinainte de 1989, că partidul are întotdeauna dreptate. Atunci de ce a mai fost nevoie de lucrările comisiei Macovei?

În acest context, a picat şi scrisoarea preşedintelui Traian Băsescu care cere Camerei ca, odată cu ridicarea imunităţii lui Trăşculescu, să rediscute aceeaşi solicitare şi în cazurile Laszlo Borbely şi Victor Paul Dobre. Şeful statului dă o mână de ajutor PDL, partid pe care l-a sprijinit în fiecare campanie electorală. Evident, Justiţia trebuie lăsată să-şi facă meseria fără oprelişti de natură politică. La vremea respectivă, era firesc ca deputaţii să aprobe solicitarea Parchetului indiferent de convingerile fiecăruia privind soliditatea acuzaţiilor aduse celor doi foşti miniştri. Cu siguranţă acest vot precum şi votul dat în favoarea lui Mircea Diaconu vor apărea ca puncte negative în raportul Comisiei Europene privind Mecanismul de Cooperare şi Verificare.

Numai că alăturarea lui Dobre şi a lui Borbely de Trăşculescu nu are altă noimă decât cea politică. Cei doi beneficiază de imunitate în calitate de foşti miniştri. Cazul lor a fost analizat de Camera Deputaţilor şi nu au apărut între timp noi elemente sau noi solicitări ale procurorilor în acest caz.

Pentru Trăşculescu nu este nevoie de ridicarea imunităţii pentru începerea urmăririi penale. El este pus sub urmărire din 2010. Procurorii cer pentru Trăşculescu aprobarea Camerei în vederea arestării, deputatul PDL fiind primul parlamentar din istoria recentă a României reţinut pentru 24 de ore într-un flagrant de corupţie.

După cum evoluează lucrurile, coordonatele campaniei electorale se schimbă în mod dramatic. Nu se mai pune problema existenţei unui partid curat, dedicat luptei anticorupţie care se bate cu un adversar prin definiţie corupt. Important este acum să demonstrezi că adversarul tău are mai mulţi corupţi decât tine. Ce dacă a fost reţinut Trăşculescu? Iată că sunt şi la alţii persoane acuzate care beneficiază în plus de protecţia unui vot în Parlament!

Vasile Blaga l-a rugat public pe Traian Băsescu să iasă din tăcere şi să revină pe scena politică, evident în sprijinul PDL. A apărut această scrisoare adresată Camerei Deputaţilor. Dar preşedintele a anunţat deja că îşi pregăteşte întoarcerea în forţă. Iar, de fiecare dată când a promis că va intra în joc, preşedintele s-a ţinut de cuvânt cu vârf şi îndesat.

Ion M. Ioniţă este senior editor al ziarului „Adevărul" şi redactor-şef al revistelor „Historia" şi „Foreign Policy"