Adevarul.ro

La loc de frunte în toate aceste talk-show-uri se situează Lovitura de stat de la 23 august 1944.

Fost angajat al Direcţiei Cabinetului Ministrului şi Cifrului din Ministerul Afacerilor Străine al lui Mihai Antonescu, membru al grupului de „băieţi deştepţi" de la Externe, Camil Demetrescu e arestat la 7 octombrie 1947 şi condamnat de Tribunalul Militar Bucureşti, la 11 noiembrie 1947, sub acuzaţia de „crimă de complot şi instigare la înaltă trădare", la 15 ani temniţă grea. Eliberat la 1 octombrie 1962, stă în domiciliu obligatoriu în localităţile Rubla şi Călmăţui. A trecut prin închisorile: Galaţi, Jilava, Piteşti, Sighet şi Dej. Moare la 7 august 1992. Înainte de a muri îşi depune la Arhiva Naţională memoriile, alcătuite din trei caiete, format registru mare. În 2001, aceste memorii sunt tipărite de Editura Enciclopedică, la îndemnul surorilor Bărbuş, fiicele fostului vicepreşedinte al PNŢCD Ioan Bărbuş, legatare testamentare ale lui Camil Demetrescu.

Sub titlu neutru „Note-relatări", cartea fostului diplomat istoriseşte perioada regimului Antonescu şi anii 1944-1947, de bolşevizare accelerată a României. Memorii despre regimul Antonescu, despre Lovitura de stat de la 23 august 1944 şi despre ascensiunea comunismului stalinist pe meleagurile noastre au văzut lumina tiparului într-un număr mare după decembrie 1989. Cartea lui Camil Demetrescu aduce o noutate în acest domeniu. Pe lângă cele văzute sau auzite ca funcţionar la Cifru, autorul ne pune la dispoziţie şi cele auzite de el în închisorile prin care a trecut de la alte personaje implicate în evenimente. La un moment dat, Camil Demetrescu ia în discuţie Pogromul de la Iaşi din iunie 1941. Fericit prilej  de a-şi aminti cele aflate de el despre tragicele evenimente nu la Biblioteca Naţională, ci la închisoarea Jilava: „A fost stabilit încă de pe vremea lor, că ele au fost pornite de nemţi şi că au fost executate cu unele complicităţi de organe în subordine şi a unor legionari provocatori. Antonescu nu a dat niciun ordin în sensul masacrării evreilor şi lucrul s-a făcut peste capul lui. A dat, imediat ce a aflat despre cele petrecute, un ordin circular către prefecţi ţinîndu-i personal răspunzători pentru orice asemenea repetare de lucruri. Pe când eram în închisoarea Jilava - la finele anului 1955 (noiembrie, decembrie) şi în primele luni ale lui 1956 - povesteam tocmai acest episod. După ce l-am terminat, am avut plăcerea să primesc o confirmare neaşteptată, aceea a unui codeţinut evreu, Ghertler, care mi-a spus, vorbind însă pentru toată încăperea cu câteva zeci de deţinuţi, că poate confirma că atunci când ruşii l-au delegat prefect al unui judeţ din Moldova central (Huşi, Tutova etc.) a dat în arhivele prefecturii de acest ordin circular a cărui redactare lăsa impresia că nu era de glumit cu el".

Dincolo de contribuţia la lămurirea controversatului moment din iunie 1941, istorisirea lui Camil Demetrescu ne dezvăluie un adevăr tulburător.  Intelectuali adevăraţi, cei închişi de dictatura comunistă, transformă puşcăria într-un spaţiu al unor talk-show-uri de înaltă clasă. Printre cele mai pătimaş disputate subiecte se numără, desigur, cele de Istorie recentă. Personalităţile implicate în diferite evenimente îşi deapănă pentru ceilalţi amintirile, fac dezvăluiri senzaţionale, confirmă sau infirmă ipoteze. Se înţelege că la loc de frunte în toate aceste talk-show-uri se situează Lovitura de Stat de la 23 august 1944.

Judecând după cartea lui Camil Demetrescu, opinia generală din închisorile comuniste înclină spre recunoaşterea improvizaţiei absolute care a fost actul săvârşit de conspiratori. De părerea asta sunt nu numai antonescienii, vârâţi în închisori alături de legionari, de ţărănişti şi de liberali, de socialişti şi de regalişti, dar şi cei care au lucrat la împlinirea Loviturii de stat. Fenomenul îşi are cauza în evenimentele care au succedat Actului de la 23 august 1944. Năvălirea barbarilor de la Răsărit asupra României obligate să stea cu mâinile în sân de Armistiţiul proclamat unilateral, anchetarea şi arestarea de-a valma a celor implicaţi în Lovitura de Stat, bolşevizarea totală a ţării au dat naştere unor regrete uriaşe în personalitatea celor care-l răsturnaseră pe Mareşal, acuzaţi acum de a fi provocat prin asta nenorocirile ulterioare. Înainte de a fi avansată în cărţile tipărite postdecembriste, teza Loviturii de Stat catastrofale a fost lansată chiar în închisorile comuniste.

Ion Cristoiu este scriitor şi jurnalist, autor al mai multor cărţi de proză, de studii de istorie literară şi de eseuri.