La Văratec a stat Mihai Eminescu şi nu Irinel Columbeanu!

La zece ani de la declanşarea campaniei în cazul Casei lui Eminescu de la Văratec, nu s-a întîmplat nimic. În afara faptului – evident – că aşezămîntul s-a mai degradat între timp.

În toate ghidurile, Castelul Heidelberg din Germania se mândreşte cu banca lui Goethe, o alcătuire din piatră despre care o tăbliţă spune că pe ea ar fi stat marele poet în plin amor pentru o femeie măritată  din oraş. Dacă Goethe a stat pe banca respectivă sau pe alta, de alături, sau dacă nici n-a binevoit să se aşeze sînt chestiuni asupra cărora istoricii literari se mai ciorovăiesc încă.

Sigur e că nemţii au avut înţelepciunea de a exploata cultural şi turistic pînă şi acest semn nesigur al trecerii poetului lor naţional prin această lume. La Văratec se găseşte, aşa cum era cu un secol şi ceva în urmă, casa în care a locuit Mihail Eminescu.

Asupra acestui adevăr în istoria literară românească nu există controverse. Augustin Z.N. Pop şi Zoe Buşulenga au arătat cu dovezi că între 1874 - 1889 Eminescu venea la Văratec în casa închiriată de la maica Asinefta Ermoghin.

Dar chiar dacă ar fi controverse, chiar dacă - să spunem - şederea marelui nostru poet în această casă ar fi doar o legendă, noi, românii, ar trebui s-o declarăm monument al patrimoniului nostru cultural şi s-o înscriem în circuitul turistic naţional şi internaţional. O campanie dusă nu numai de istoricii literari, dar şi de simplii cititori mi-a atras atenţia asupra situaţiei dramatice în care se află  acest loc magic  legat de viaţa şi opera lui Mihai Eminescu.

Nu o dată am scris că un intelectual (înţelegînd prin asta orice român care-şi pune mintea la bătaie ca să facă sau chiar să dreagă ceva) trebuie să se înscrie voluntar  în Marele Război pentru Apărarea Trecutului Cultural. S-a vorbit mult în ultimul timp de implicarea intelectualilor în politică. În politica înţeleasă ca o negustorie, pentru a te căpătui cu parale sau cu putere, intelectualul n-are ce căuta. În politica înţeleasă ca luptă pentru promovarea valorilor culturale  într-o societate în care cultura e pusă să spele cu cîrpa podelele îmbogăţiţilor peste noapte, intelectualul trebuie să fie prezent .

Sub acest semn, după ce-am dat curs invitaţiei lui Nicolae Scurtu de a iscăli, ca membru al Uniunii Scriitorilor, o petiţie pentru salvarea casei lui Eminescu de la Văratec, am realizat sîmbătă, 24 martie 2012, pe B1 TV, în hotarele emisiunii „La taifas" un colocviu despre această rană deschisă a politicii noastre faţă de trecut. Din intervenţiile celor din platou - istoricul literar Nicolae Georgescu, publicistul Victor Roncea, iubitoarea de cultură Nina Casapu - s-a conturat imaginea cumplită  a meterezelor  de nepăsare, de lene şi iresponsabilitate de care s-a izbit şi continuă să se izbească lupta dusă de o mînă de oameni pentru salvarea Casei lui Eminescu.

Din 2002, cînd s-a lansat un Apel Naţional, zbaterea unor oameni de cultură cum a fost, de exemplu, Zoe Dumitrescu Buşulenga, devenită maică la Văratec sub numele de Benedicta, a unor publicişti, precum Victor Roncea, sau a unor simpli iubitori de Eminescu, precum Nina Casapu, s-a dovedit zadarnică. S-au lansat petiţii on-line, s-au trimis plîngeri scrise pe adresa tuturor ştabilor care răspund total sau parţial de memoria trecutului românesc, s-au făcut intervenţii la diferite foruri.

La zece ani de la declanşarea campaniei în cazul Casei lui Eminescu de la Văratec, nu s-a întîmplat nimic. În afara faptului - evident - că aşezămîntul s-a mai degradat între timp.

Nina Casapu nu e nici politician, nici istoric literar, nici măcar ziarist. E inginer geolog. Cu toate acestea, ea a făcut pentru Salvarea Casei lui Eminescu mai mult decît ministrul Culturii, decît preşedintele Academiei, decît preşedintele Uniunii Scriitorilor, persoane în a căror fişă a postului e trecută osârdia pentru cinstirea trecutului nostru cultural.Luptătoare neînduplecată, Nina Casapu a iniţiat un site, Casa Eminescu de la Văratec,  şi o petiţie on line, Semnează aici pentru refacerea Casei Eminescu.

Nina Casapu e bucuroasă  că după emisiunea de la B1 TV, 27 de români şi-au pus semnătura pe petiţia online. Eu însă nu sînt deloc bucuros. Pentru că după emisiune nici un ziarist nu şi-a pus semnătura pe un articol despre Casa lui Eminescu de la Văratec. Explicabil. La Văratec a stat Mihai Eminescu şi nu Irinel Columbeanu!

Ion Cristoiu este scriitor şi jurnalist, autor al mai multor cărţi de proză, de studii de istorie literară şi de eseuri.