Adevarul.ro

Guvernul de la Sofia a luat măsurile necesare pentru ca situaţia financiară a ţării să nu se deterioreze dramatic aşa cum s-a întâmplat în România. Bulgaria anunţă creştere economică în acest an. Ministrul Finanţelor din Guvernul de la Sofia, Simeon Djankov, 40 de ani, pare omul ideal pentru vremuri de criză. Timp de 14 ani, din 1995 până în 2009 când a fost nominalizat ca membru al Guvernului condus de Boiko Borisov, Simeon Djankov a activat  la Banca Mondială ca specialist în crize economice şi financiare.

A lucrat în ţările din sud-estul Asiei, în Rusia, în Argentina, pe vremea în care aceste state s-au confruntat cu situaţii economice extrem de dificile. Experienţa dobândită îl face să fie optimist, iar rezultatele Bulgariei sunt de invidiat pentru noi, românii.

Mai citeşte şi:

Bulgaria anunţă ieşirea din criza economică

Guvernul de la Sofia nu va reduce pensiile şi salariile, spune Djankov. Bulgaria nu are nevoie de bani de la FMI, iar în acest an creşterea economică va fi de cel puţin 1%, anunţă Simeon Djankov.

Ion M. Ioniţă: Care este situaţia economică şi financiară a Bulgariei în momentul de faţă?

Simeon Djankov: În lunile martie, aprilie şi mai avem primele date că şomajul a început să scadă. La sfârşitul lui februarie, rata şomajului era de 10,3%, acum se situează la 9,7%. Exporturile sunt în creştere de aproape cinci luni şi stimulează recuperarea în sectorul productiv care a început, la rândul lui, să crească. De asemenea, sectorul bancar are o tendinţă de recuperare. Previziunile nostre arată că, la sfârşitul anului, Bulgaria va avea o creştere economică de 1%, după ce anul trecut economia a scăzut cu 5%.

Ovidiu Nahoi: Puteţi spune că Bulgaria se apropie de ieşirea din criză?

În termeni economici, da. Dar, din punct de vedere bugetar, mai ales al veniturilor, situaţia este încă dificilă. Pur şi simplu, la sfârşitul crizei, nimeni nu mai are bani. Nici Guvernul, nici mediul de afaceri. Aşa încât credem că vor mai trece două-trei luni până când veniturile publice vor începe şi ele să crească.

I.M.I.: Totuşi, aveţi previziuni optimiste.

Na bazăm pe date care arată acest lucru. În aprilie au început să crească veniturile din activitatea vamală, din taxe şi din TVA. Credem că am trecut de punctul cel mai de jos al crizei.

O.N.: România are un deficit bugetar foate mare şi trebuie să ia măsuri dure. Bulgaria nu se confruntă cu un asemenea deficit. Cum aţi reuşit acest lucru?

Guvernul nostru a venit la putere în iulie anul trecut. Am avut norocul să putem forma singuri guvernul, aşa că am putut lua decizii rapide. În numai două săptămâni am reuşit să reducem cheltuielile bugetare cu 15%. Restructurarea iniţială a cheltuielilor publice ne-a ajutat să depăşim situaţia dificilă de la sfârşitul lui 2009 şi începutul lui 2010, situaţie complicată şi de evoluţiile din Grecia.

I.M.I.: Dar nu aţi redus salariile şi pensiile...

Nu ne-am atins de salarii şi pensii. Am redus cheltuielile administrative şi am restructurat numărul de angajaţi în sectorul public cu 11%. Vom continua aceste reduceri. La sfârşitul acestui an, scăderea numărului de posturi în sectorul bugetar va ajunge la 15-20%. Dar nu vom reduce salariile şi pensiile. În aceste zile am înaintat Parlamentului noi măsuri de reducere a cheltuielilor bugetare cu încă 14%, dar am prevăzut şi anumite cheltuieli în alte sectoare, pentru a echilibra situaţia. Deci, dacă ai un guvern care nu se bazează pe o coaliţie, poţi lua măsuri rapide. Cred că asta este deosebirea majoră între Bulgaria şi România. Noi am luat rapid măsuri şi le-am pus în aplicare.

I.M.I.: Cum comentaţi genul acesta de măsuri, de reducere a salariilor şi a pensiilor?

Cred că aceste măsuri sunt ultimele pe care un guvern sau un ministru al Finanţelor ar vrea să le ia. Iei astfel de măsuri când nu mai sunt alte opţiuni. Eu am moştenit o situaţie financiară mai bună decât ministrul român al Finanţelor. Totodată, aşa cum am spus, Guvernul bulgar a putut acţiona cât se poate de repede, ceea ce ne-a permis ca, în acest an, să nu apelăm la măsuri extreme. Dar când deficitele sunt foarte mari, nu ai încotro. Fie reduci salariile şi pensiile, fie ridici nivelul taxelor. Problema este care dintre cele două măsuri e mai rea pentru economie şi pentru societate. Eu sunt de părere, la fel ca şi omologul meu din România, că a mări taxele nu ar face decât să prelungească această criză cu un an sau doi. Dar nu sunt alte soluţii, fie creşti veniturile prin mărirea taxelor, fie faci aceste reduceri.

I.M.I.: Se puteau reduce alte cheltuieli bugetare.

Da, dar bugetul dumneavoastră trebuie să suporte într-o măsură foarte mare, de aproximativ 75%,  pensiile şi salariile, aşa că nu mai rămâne foarte mult pentru a tăia din altă parte. În Bulgaria, situaţia este diferită, cheltuielile cu pensiile şi salariile reprezintă 55% din buget. Rămân 45% din buget de unde poţi să tai. Eu asta fac, mă concentrez asupra acestei părţi de 45%. Până acum, cel puţin, s-a dovedit suficient.

O.N.: Bulgaria nu are un acord de împrumut cu Fondul Monetar Internaţional. De ce nu a fost nevoie de aşa ceva?

Am avut probleme moştenite de la fostul guvern de stânga, dar situaţia nu a fost aşa de dificilă ca în România. Noi am reuşit să luăm rapid măsuri de reducere a cheltuielilor bugetare, aşa încât nu a mai fost nevoie de un acord cu FMI. Apelezi la FMI din două motive. Primul, în cazul în care măsurile de reduceri bugetare pe care vrei să le iei sunt prea dificile din punct de vedere politic. Atunci aduci Fondul şi spui că aşa a hotărât FMI. Al doilea, nu ai destule lichidităţi. Dar sistemul financiar al Bulgariei este astfel organizat în ultimii 10-15 ani încât avem o rezervă fiscală. Banii au fost acumulaţi de Ministerul Finanţelor şi acum putem avea acces la aceste sume. Ne sunt îndeajuns aceşti bani, aşa că nu avem nevoie de FMI.

I.M.I.: Este aceasta o lecţie a crizei prin care a trecut Bulgaria în 1997-1998?

Exact. Atunci s-a constituit această rezervă, unde Guvernul a pus bani în vremurile bune şi acum poate să-i folosească. În lipsa unui asemenea fond, trebuie să apelezi la FMI sau să te împrumuţi prin emisii de eurobonduri.

I.M.I.: Cât de mare este acest fond de rezervă?

Nu e foarte mare. Anul trecut era de aproximativ 4 miliarde de euro. Acum este de 3,2 miliarde, nu am cheltuit prea mult din aceşti bani.

O.N.: Vă menţineţi hotărârea de a intra în zona euro?

Da. Noi am fost legaţi de euro încă de la început şi a trebuit să facem faţă aspectelor negative care au provenit de aici, dar aşteptăm şi beneficiile. Dacă am avea euro ca monedă, ar scădea rata dobânzilor şi nu am mai fi nevoiţi să menţinem rezerva financiară, pe care am putea să o folosim pentru investiţii în infrastructură.

"Guvernul a strâns  bani în vremurile bune şi acum poate să-i folosească. "

South Stream, mai realist

O.N.: Sunteţi decişi pentru South Stream sau vă mai gândiţi şi la Nabucco?

Ambele proiecte sunt bune. Nabucco este, de asemenea, un proiect interesant pentru noi, dar are nevoie de sprijin financiar mai puternic şi, după cum ştiţi, se dezvoltă ceva mai încet. Cred că Europa are nevoie de un proiect care să rezolve cât mai repede nevoia de energie şi cred că, pe termen mediu, South Stream e mai uşor de dezvoltat şi pare mai aproape de a exista în realitate.

„Am văzut crize mai rele"

Simeon Djankov: „Bulgaria nu este într-o situaţie atât de dificilă ca România“  Fotografii: Marian Iliescu

O.N.: Aţi lucrat timp de 15 ani în Banca Mondială şi v-aţi ocupat exact de crize. Este această criză cea mai rea pe care aţi întânit-o?

Nu, am văzut altele mai rele. M-am ocupat în 1997-1998 de criza din Asia de Sud-Est, apoi am lucrat în Rusia şi în 2001 în Argentina. Apoi, în 2003-2004, în Afganistan. Când eşti în mijlocul unei crize, ai impresia că nu se va termină. Dar se termină, trebuie să priveşti în perspectivă.

I.M.I.: Care sunt domeniile cele mai promiţătoare ale economiei bulgare?

Atragem mulţi investitori străini în domeniul energiei alternative, mai ales geotermale. Dezvoltăm centrale în strânsă legătură cu turismul SPA. Bineînţeles, sectorul turistic este important, şi aici turiştii români contribuie foarte mult. După evenimentele din Grecia, mulţi turişti s-au speriat şi şi-au anulat rezervările, în proporţie de 30-40 la sută. Ei caută acum destinaţii în regiuni învecinate, mai stabile, cum ar fi Cipru, Malta, Turcia şi bineînţeles, Bulgaria. Avem condiţii bune pentru sectorul asigurărilor, suntem pe cale să devenim un centru de conducere a activităţilor în întreaga regiune. La fel, industria IT. Companii importante, precum Hewlett Packard sau IBM îşi mută operaţiunile din vestul Europei în Bulgaria.

I.M.I.: Suntem vecini, cu economii asemănătoare. De ce nu cooperăm mai mult?

Cred că principalul motiv este că, după ieşirea din comunism, fiecare a început să privească spre alte direcţii. Noi am mers spre Grecia şi Turcia, cu ultima nici nu aveam relaţii înainte. Acestea au fost motivele, dar, desigur, nu înseamnă că sunt şi bune. De fapt, Bulgaria face comerţ cu România în mai mare măsură decât cu Grecia sau cu Turcia. Într-un viitor apropiat vom avea o întâlnire la Ruse, unde vom lua decizii atât în ce priveşte lupta comună împotriva contrabandei, dar şi în legătură cu proiecte comune în domenii precum energia, infrastructura, agricultura. 

O.N.: Apropo de Ruse, când vom scăpa de taxa de pod?

Da, taxa aceea de şase euro. Există o decizie a primilor miniştri, din toamna anului trecut, prin care taxa urma să fie coborâtă la un euro. Dar este nevoie de o decizie bilaterală. De fapt, câştigul de pe urma acestei taxe este foarte mic în raport cu nivelul comerţului şi turismului din regiune. Sunt un milion de turişti români care intră anual în Bulgaria şi circa o jumătate de milion de vizitatori bulgari vin în România. Cred că se va ajunge la un acord cu ocazia vizitei preşedintelui român la Sofia, în septembrie.

Testul Adevărului:Profit în vremuri grele

1 Strategie. Noi am redus fiscalitatea. De exemplu, contribuţiile sociale au scăzut cu 2%. Eram a șasea ţară din Uniunea Europeană în clasamentul celei mai reduse fiscalităţi, acum suntem pe locul trei. În faţa noastră sunt Letonia și Lituania, dar au deficite bugetare destul de mari, așa încât s-ar putea să mărească taxele și Bulgaria să ajungă pe primul loc la sfârșitul acestui an.

2 Perspective. Din activitatea mea la Banca Mondială și acum de ministru al Finanţelor, mi-am dat seama că această criză poate fi o oportunitate pentru sectoarele care nu sunt foarte profitabile în vestul Europei. Se pot închide ativităţile din Olanda,  Belgia, Germania, Italia sau Spania și să se caute noi destinaţii, atunci când criza se va sfârși. 

3 Oportunităţi. Sectoare din industria grea, industria chimică, componente auto, echipamente electrice nu se pot muta în afara Uniunii Europene, pentru că nu ar mai fi profitabil pentru ele. Nu se pot duce în India sau în China. Au nevoie să stea în Uniunea Europeană, au nevoie de pieţe foarte bine interconectate. Eu prevăd că nu se vor opri în Ungaria, pentru că piaţa este destul de saturată acolo. Deci, vor veni în în Bulgaria, dar şi în România sau în Macedonia, când aceasta va deveni membră a Uniunii. Întreaga noastră regiune va deveni atractivă pentru investiţiile străine.