Cum văd lumea Obama şi McCain

Barack Obama şi John McCain au pus accentul, în ultimul timp, pe politica externă, efectuând turnee în Europa şi în Orientul Mijlociu. Pentru alegătorul american însă contează

Barack Obama şi John McCain au pus accentul, în ultimul timp, pe politica externă, efectuând turnee în Europa şi în Orientul Mijlociu.

Pentru alegătorul american însă contează mult mai mult programele de politică internă, în condiţiile în care America nu mai este un tărâm al prosperităţii. Creşterea preţului la benzină şi criza imobiliară sunt doar două dintre problemele presante ale populaţiei, care vrea să-l aleagă pe cel ce ar putea să-i asigure un trai cât mai bun, într-un timp cât mai scurt.

Negociere vs acţiune

Pe plan extern, subiectul cel mai apropiat de sufletul americanului este implicarea trupelor în Irak şi în Afganistan, ţări în care soldaţii SUA continuă să-şi piardă viaţa în atentate.

Viziunile celor doi în materie de politică externă diferă radical. Senatorul de Illinois mizează foarte mult pe negocieri şi discuţii, inclusiv cu state precum Iran, Cuba şi Coreea de Nord.

În schimb, pentru rezolvarea dosarului nuclear iranian, veteranul din Vietnam ar opta pentru o intervenţie militară. Şi în ceea ce priveşte Cuba, senatorul de Arizona ar adopta linia dură a administraţiei Bush, menţinând embargoul împotriva regimului de la Havana. Singurele teme care îi apropie pe cei doi rivali sunt Afganistanul şi Israelul.

Atât McCain, cât şi Obama intenţionează să mărească numărul trupelor din această ţară şi să impulsioneze reconstrucţia Afganistanului. Cât despre Israel, cei doi sunt decişi să facă o prioritate din rezolvarea conflictului arabo-israelian.

Deşi Barack Obama şi John McCain au efectuat turnee îndelung mediatizate în străinătate, cetăţeanul din SUA votează cu gândul la situaţia internă, care nu este deloc roz

Candidaţii au fost în turnee pentru a arăta cât de bine pot face faţă, peste Ocean, îndatoririlor prezidenţiale. Alegătorul este însă preocupat de situaţia din ţară.

Actuala situaţie economică din SUA i-a făcut pe mulţi analişti să afirme că, în data de 4 noiembrie 2008, alegătorul american se va îndrepta spre urne având în minte un singur lucru: scăderea nivelului de trai.

Preocupaţi de creşterea preţului la benzină, de criza imobiliară care afectează o mare parte a populaţiei, americanii ar putea să nu se lase impresionaţi de cât de pregătiţi sunt candidaţii pentru a face faţă problemelor de politică externă.

Mult mai probabil, ei ar opta pentru cel care le-ar garanta un trai mai bun şi o rezolvare rapidă a problemelor interne.

Deşi implicarea americană în Irak şi în Afganistan nu va înceta să reprezinte un subiect de dezbatere, în condiţiile în care, în prezent, în jur de 150 de mii de soldaţi americani se află în misiune în aceste ţări, abia în toamnă vom putea şti în ce măsură poziţiile celor doi candidaţi faţă de politica externă au avut vreo importanţă pentru alegători.

Pierderea prosperităţii

Lupta împotriva terorismului, sancţiunile impuse Iranului, excluderea Rusiei din G8, despre care vorbeşte McCain, resurgenţa al-Qaida în Afganistan, atitudinea prea "relaxată" a Pakistanlui faţă de mişcările teroriste care activează la graniţa cu Afganistanul sunt probleme care par mult prea îndepărtate pentru americanul de rând.

Mult mai preocupat de costul ridicat al vieţii şi pus faţă în faţă cu o Americă care va avea, la sfârşit de administraţie Bush, un deficit bugetar de aproximativ 500 de miliarde de dolari, alegătorul va lua în considerare "oferta" electorală a candidatului care va reuşi să garanteze că SUA vor redeveni la fel de prospere cum erau cu un deceniu în urmă.

Obama, dispus să negocieze

Dacă ar ajunge preşedinte, Obama intenţionează să trimită în Afganistan încă două brigăzi de luptă şi să obţină o implicare mai activă a aliaţilor NATO în zonă.

El ar propune recompense mai mari pentru militarii aflaţi în misiune aici şi ar susţine suplimentarea cu un miliard de dolari a fondurilor pentru asistenţă non-militară.

În ceea ce priveşte Irakul, senatorul de Illinois s-a opus de la bun început unei intervenţii militare. El a votat în favoarea unui proiect de lege care presupunea retragerea trupelor americane din Irak până în martie 2008 şi s-a opus cu vehemenţă planului lui Bush de a trimite trupe suplimentare în această ţară.

"Nu putem impune o soluţie militară unui război civil între facţiunile şiite şi sunnite", crede democratul, care insistă pentru asigurarea unei soluţii politice între cele două tabere irakiene.

Orientul Mijlociu, o prioritate

Pentru rezolvarea problemei iraniene, Obama ar alege calea diplomatică. El a declarat că s-ar întâlni în primul an de mandat cu liderii Iranului, Siriei, Cubei şi Coreei de Nord, fără a le impune acestora condiţii prealabile.
Nu exclude în totalitate însă varianta intervenţiei militare.

Obama nu a votat rezoluţia Senatului din septembrie 2007 prin care se cerea administraţiei să declare Gărzile Revoluţionare din Iran organizaţie teroristă.

Candidatul democrat la preşedinţia SUA consideră că dreptul statului Israel de a exista nu trebuie contestat; mai mult, aflat în această ţară cu ocazia turneului său mondial, el a catalogat Israelul "un miracol apărut în Orientul Mijlociu".

Obama a mai afirmat, cu ocazia turneului de la sfârşitul lunii trecute, că, dacă va ajunge preşedinte, va face din rezolvarea conflictului israeliano-palestinian o prioritate. El consideră că administraţia Bush nu a acordat importanţa cuvenită rezolvării disputelor arabo-israeliene.

În relaţie cu Havana, Obama nu ar ridica embargoul decât în condiţiile în care Cuba eliberează prizonierii politici, garantează libertatea presei şi face paşi în direcţia democraţiei. Obama îşi doreşte normalizarea relaţiilor cu Havana.

Nu putem impune o soluţie militară unui război civil între facţiunile şiite şi sunnite
Barack Obama,
candidat democrat
la preşedinţia SUA

Schimbare de tactică?

Deşi a criticat în trecut atitudinea lui Bush faţă de Iran, Obama şi-a mai nuanţat discursul vizavi de această problemă. Cu ocazia recent încheiatului turneu mondial, el a părut ceva mai intransigent în problema dosarului nuclear iranian.

Candidatul democrat declara în Israel că Iranul este "cea mai importantă dintre ameninţări atât pentru Israel, cât şi pentru SUA". Într-un rar semn de solidaritate cu actuala administraţie, Obama spunea, într-o conferinţă de presă la Paris, că Iranul nu ar trebui să aştepte următorul preşedinte american pentru a încerca să încheie un acord privind programul său nuclear. "Vreau ca administraţia Bush să aibă succes în cooperarea cu europenii pentru a determina Iranul să renunţe la programul de armament nuclear", a declarat Obama.

Indicaţii Ambasadele SUA, instruite să nu se implice în campanie

Departamentul de Stat a ordonat ambasadelor americane să limiteze ajutorul pe care îl acordă candidaţilor la preşedinţie, în timpul vizitelor acestora în străinătate.

Secretarul de stat Condoleezza Rice (foto) a transmis această recomandare tuturor reprezentanţelor diplomatice în ziua în care Obama pornea în turneu prin Orientul Mijlociu şi prin Europa.

Recomandarea le interzice diplomaţilor americani să organizeze reuniuni, recepţii sau evenimente publice pentru candidaţi. Ambasadele au voie să colaboreze cu "Secret Service" pentru protecţia candidaţilor şi să acorde un ajutor "minim" în probleme logistice, să furnizeze, de exemplu, organizatorilor vizitelor informaţiile necesare pentru aranjamentele de călătorie.

Diplomaţii americani au voie, în schimb, să le acorde orice fel de ajutor lui Obama şi McCain pentru activităţile lor de senatori şi să le furnizeze informaţii privind politica externă a SUA.

John McCain, pe linia lui George W. Bush

Dacă s-ar instala în Biroul Oval, senatorul de Arizona ar trimite trei brigăzi suplimentare în Afganistan şi ar dubla contingentul armatei afgane.

El propune finanţarea proiectului de suplimentare a numărului militarilor afgani prin crearea unui fond internaţional de investiţii la care să contribuie SUA şi aliaţii.

Vrea să numească un "ţar pentru Afganistan" care să coordoneze, de la Casa Albă, situaţia din zonă şi care să-i dea raportul direct preşedintelui.

McCain a susţinut şi a votat în favoarea intervenţiei militare în Irak. El l-a sprijinit pe Bush atunci când a respins prin veto proiectul de lege care presupunea retragerea trupelor americane până în martie 2008 şi a fost printre primii politicieni ce au propus suplimentarea contingentului SUA din Irak.

În ceea ce priveşte rezolvarea dosarului nuclear iranian, candidatul republican consideră varianta militară o opţiune, dar s-ar consulta cu liderii din Congres înainte de a întreprinde o acţiune în acest sens. Asemenea lui Obama, senatorul de Arizona nu a votat în favoarea rezoluţiei Senatului din septembrie 2007, prin care se cerea administraţiei să declare Gărzile Revoluţionare din Iran organizaţie teroristă.

Izolarea Hamas

John McCain s-a declarat "cu mândrie pro-Israel". El consideră că eforturile Iranului în vederea obţinerii armei nucleare reprezintă un risc de neacceptat pentru Statele Unite şi pentru Israel.

McCain e de părere că SUA trebuie să "continue să susţină Israelul, inclusiv prin furnizarea de echipament militar şi tehnologie". Este de părere că procesul de pace dintre israelieni şi palestinieni trebuie intensificat, dar crede că liderii Hamas trebuie izolaţi.

Senatorul de Arizona ar menţine embargoul împotriva Cubei şi nu ar permite direcţionarea de ajutor economic către Havana. Ar "face presiuni asupra regimului cubanez pentru a elibera necondiţionat toţi prizonierii politici, pentru a legaliza partidele politice, sindicatele, pentru a permite existenţa unei prese libere şi monitorizarea internaţională a alegerilor" din această ţară. Ar cere Departamentului de Justiţie să pună sub acuzare oficialii cubanezi care au ordonat asasinarea unor cetăţeni americani, pe cei implicaţi în traficul de droguri şi alte crime.

Statele Unite ale Americii trebuie să continue să susţină Israelul, inclusiv prin furnizarea de echipament militar şi tehnologie
John McCain,
candidat republican
la preşedinţia SUA

Atacuri sub centură

După succesul lui Obama peste Ocean, John McCain a lansat o serie de critici dure la adresa rivalului său democrat, neezitând să adopte un ton negativ, care îi contrazice promisiunea de a efectua o campanie "respectuoasă". McCain a spus că Obama "ar prefera să piardă un război, dacă acest lucru i-ar permite să câştige alegerile".

Totodată, el l-a acuzat pe Obama că "a pledat pentru înfrângere" în Irak. Miercuri, tabăra republicană a lansat un nou clip, comparându-l pe Obama cu starletele Britney Spears şi Paris Hilton, străine de dificultăţile de zi cu zi ale familiilor americane.