Rezoluţie împotriva Ungariei în Parlamentul European. Popularii europeni votează împotrivă

Europarlamentarii au criticat noua Constituţie adoptată de guvernarea Orban, inclusiv măsurile care îngrădesc independenţa băncii centrale, şi au avertizat că aceste modificări constituţionale pun în pericol democraţia şi domnia legii.

Rezoluţia adoptată joi de Parlamentul European reunite la Strasbourg critică Ungaria pentru încălcările normelor democratice. Europarlamentarii cer Ungariei să respecte recomandările, obiecţiile şi solicitările Comisiei Europene, ale Consiliului Europei şi ale Comisiei de la Veneţia. Aleşii europeni cer şi Comisiei să monitorizeze îndeaproape schimbările pe care le va face Ungaria în legislaţia care a produs controverse.

Rezoluţia a stârnit critici nu doar în Ungaria, ci şi în cadrul diferitelor grupuri politice din PE. Iniţial au existat mai multe forme ale rezoluţiei. A fost supusă la vot cea iniţiată de S&D (social-democraţi), ALDE (liberali), Verzi şi GUE/NGL (stânga europeană unită). A fost aprobată cu 315 voturi pentru, 263 împotrivă şi 49 de abţineri, notează MTI. Popularii europeni (PPE), din care face parte şi Fidesz, partidul lui Viktor Orban, au votat împotrivă.

Rezoluţia exprimă "îngrijorări serioase în legătură cu exerciţiul democratic, respectul legii, protejarea drepturilor omului şi drepturilor sociale, echilibrul puterii, egalitatea şi non-discriminarea" din Ungaria premierului Viktor Orban.

Comisia Europeană (CE), în calitate de "gardian al tratatelor" ar trebui să facă investigaţii pentru a se asigura de independenţa sistemului judiciar. Rezoluţia acuză în mod direct guvernul Orban că influenţează politic activitatea judecătorească şi că scurtează arbitrar mandatul judecătorilor independenţi. CE ar trenui să se asigure şi că "reglementările privind Banca Naţională a Ungariei respectă legislaţia europeană, că libertatea informaţiei este restabilită şi că îi este redată Curţii Constituţionale dreptul de a revizui orice lege, inclusiv pe cele privind bugetul şi taxele". Cele patru grupuri parlamentare cer de asemenea Executivului european să se asigure că legea privind cultele respectă principiile de bază ale libertăţii de conştiinţă şi că înregistrarea unei biserici nu este lăsată la bunul plac al majorităţii de două treimi pe care o deţine partidul lui Orban în Parlamentul de la Budapesta.

În fine, europarlamentarii cer Comisiei Europene (acuzată de reacţii anemice în privinţa derapajelor din Ungaria) să prezinte un raport cu evoluţia situaţiei - decizia Budapestei de a se conforma sau nu recomandărilor Parlamentului European şi Comisiei Europene. În caz contrar, rezoluţia recomandă implementarea unor măsuri punitive, inclusiv activarea articolului 7 al Tratatului, care ar putea priva Ungaria de fonduri europene.

PPE a reacţionat dur la decizia de a favoriza o variantă de rezoluţie mai critică, explicând că astfel s-a dat un verdict "înaintea finalizării procesului", mai scrie MTI.
"Adoptând o rezoluţie care condamnă Ungaria, socialiştii, liberalii, Verzii şi grupurile comuniste neglijează faptul că există un dialog în desfăşurare între guvernul ungar şi Comisia Europeană. Aceste grupuri au dat deja verdictul înainte de sfârşitul procesului. Este o metodă totalitară. Este o metodă care nu respectă valorile europene. O dată cu adoptarea acestei rezoluţii premature şi lipsită de fundament, Stânga şi Liberalii subminează încrederea poporului ungar în Uniunea Europeană şi credibilitatea Parlamentului European", au declarat, într-un comunicat,europarlamentarul Kinga Gal (vicepreşedinte al Comisiei LIBE - Libertăţi, Justiţie şi Afaceri Interne) şi Simon Busuttil (europarlamentar PPE şi coordonator în comisia LIBE).