Cum se reorientează Istanbulul către turiştii din Orientul Mijlociu

Metropola cu un picior în Europa şi cu unul în Asia priveşte tot mai mult către clienţii din statele arabe. Sunt mai bogaţi, cheltuie mai mult. Patronii turci fac totul să le facă pe plac.

Deja, patronii de cafenele şi restaurante iau măsuri pentru a face totul pentru a fi pe placul noilor clienţi: meniurile sunt de acum în arabă, arăbească e şi muzica ce trebuie să asigure voia bună.

Chiar şi în localurile din inima Istanbulului, în Piaţa Taksim, meniurile sunt în arabă. Felurile nu sunt neapărat schimbate, dar limba este cu siguranţă, scrie "The Guardian".

"Dacă vorbeşti araba cu turiştii arabi, atunci ei te privesc ca pe un prieten şi se simt mai confortabil", explică Erkan Ali Karabulut, managerul cafenelei Eylül, din cartierul turistic Talimhane.

"Uneori avem însă reacţii destul de urâte din partea turcilor. De ce e totul în arabă?, mă întreabă. Devin geloşi", spune Erkan. Apoi, arată lista de mp3-uri de pe laptopul său. "Acum se aude muzică englezească, e un compromis. Dar serile, e doar muzică arabă", mai spune el.

Despre influenţa în creştere a Turciei în lumea arabă (în special cea diplomatică, dar şi cea economică) s-a tot scris. Mai puţin documentată este însă influenţa arabă în Turcia, constată "The Guardian". De pildă, în sectorul turismului, până recent "rezervat" occidentalilor "semiadventurieri". Anul trecut însă, Turcia a fost vizitată de 3 milioane de turişti arabi.

Abdullah Korun, patronul restaurantului Haci Abdullah din Beyoglu, spune că în prezent dopuă treimi din clienţii săi sunt arabi. "Creşterea a început să se cunoască acum doi ani", spune el. "Cred că politica mult mai deschisă a ţării noastre faţă de ţările arabe e principalul motiv. Oamenii de afaceri turci profită acum de pe urma politicii externe a guvernului", mai spune patronul turc.
Ca un bonus, clienţii arabo sunt mult mai genoroşi şi mai dispuşi la răsfăţ decât cei europeni.

"Zece clienţi arabi cheltuie tot atâţia bani cât 40 de clienţi europeni. Nu vin cu autobuze în grupuri organizate , nu vor să mănânce meniuri fixe la preţ fix", constată şi Ramazan Bingöl, directorul Asociaţiei de restaurante.

Pe durata unui sejur, un turist arab cheltuie în medie 2000 de euro în restaurante şi magazine, respectiv de patru ori cât un turist occidental, potrivit cifrelor publicate de sectorul turistic turc.

Strategii de marketing

Magazinele - una dintre principalele atracţii pentru turiştii arabi, au început şi ele săă-şi adapteze strategiile de marketing. Mall-ul Cevahir, în care peste 80% din clienţii străini sunt arabi, a instalat un birou duty free şi organizează sesiuni de autografe cu actori turci, mulţi dintre ei foarte populari în lumea arabă. Telenovelele turceşti sunt tot mai urmărite în lumea arabă. Iar un restaurant dintr-un alt centru comercial - Forum Istanbul - a eliminat din meniu toate mâncărurile de porc. Patronii altor restaurante din mall-ul Cevahir spun că vor introduce şi meniuri în arabă.

Mai sunt şi surprize. Faptul că restaurantele comercializează băuturi alcoolice nu îi ţine la distanţă pe arabi. Dar nici pe iranieni. "Unii ne cer să preparăm sosurile fără vin, dar atât. Oferim şi meniuri halal. Dar nu tuturor le pasă de asta. Unii se bucură de meniurile italiene şi de un pahar de vin bun", spune Cemil Kahraman, managerul unui restaurant cu specific italian. Şi angajările se fac în mod diferit. Dacă până acum, patronii de restaurante privilegiau personalul care rupea limba engleză, acum se caută cunoscători de arabă. Cei mai mulţi dintre aceşti turişti vin din Bahrain, Qatar, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite şi Iran.