Cei trei care înfruntă Vestul

India, Brazilia şi Africa de Sud construiesc o relaţie opusă intereselor Nordului şi îşi coordonează poziţiile asupra comerţului mondial şi a sistemului internaţional. Liderii politici

India, Brazilia şi Africa de Sud construiesc o relaţie opusă intereselor Nordului şi îşi coordonează poziţiile asupra comerţului mondial şi a sistemului internaţional.

Liderii politici şi sute de oameni de afaceri din grupul IBSA - India, Brazilia şi Africa de Sud - s-au reunit în capitalele sud-africane pentru a semna noi acorduri tri şi bilaterale menite să crească schimburile dintre cele trei puteri emergente la 10 miliarde de dolari în 2010 şi să diminueze dependenţa politică şi economică a puterilor emergente din Sud de relaţia cu puterile consacrate din Nord.

Premierul indian, Manmohan Singh, preşedintele brazilian, Ignacio Lula da Silva, şi preşedintele sud-african, Thabo Mbeki, au discutat, pe 17 octombrie, la Pretoria, despre consolidarea alianţei sudice IBSA, iniţiată pentru a face competiţie Americii de Nord şi Europei în privinţa accesului la resursele economiilor în curs de dezvoltare şi pentru a-şi afirma propria importanţă pe scena internaţională dominată de G-8 şi de China.

Un loc în faţă

IBSA a fost concepută în urmă cu şapte ani, când liderul sud-african Thabo Mbeki le-a propus omologilor din India, Brazilia, China, Mexic, Nigeria, Egipt şi Arabia Saudită formarea unei alianţe a Sudului. Trilaterala India-Brazilia-Africa de Sud a fost instituită în 2003, cu posibilitatea lărgirii. S-a considerat că e mai simplu să porneşti un proiect de aşa anvergură globală de la trei elemente cu multe asemănări: democraţii vibrante şi relativ tinere, cele mai mari economii din regiunile lor şi obiective internaţionale similare. Primul summit IBSA a avut loc anul trecut la Brasilia, iar anul acesta s-au derulat la Pretoria un forum parlamentar, unul academic, unul al femeilor şi un seminar dedicat transferului de tehnologii.

Unul dintre marile obiective politice globale ale trilateralei IBSA este reforma ONU prin lărgirea Consiliului de Securitate, unde vor "să facă mai auzită vocea lumii în curs de dezvoltare". Pe lângă lobby-ul separat pe care îl fac India, Brazilia şi Africa de Sud - în paralel cu Germania sau Japonia - pentru a primi un loc în Consiliul de Securitate, cele trei fac astfel front comun împotriva opoziţiei Vestului la aşa idee.

Miliarde, dar puţine

Pentru a obţine un loc la masa deciziilor globale, nu e de-ajuns să îl ceară, ci să poată şi acţiona în lume ca o contrapondere a statelor occidentale dezvoltate şi a emergenţei chineze de neîntrecut. De aceea, un alt prim obiectiv, mai accesibil, al fondatoarelor IBSA este creşterea schimburilor economice. Cu o populaţie de 1,3 miliarde, comerţul dintre cele trei puteri încă doar emergente este abia de 6,5 miliarde de dolari pe an, deşi ambiţia iniţială a fost ca plafonul de 10 miliarde să fie depăşit încă din 2004 - termen devansat acum la 2010.

Pas cu pas, domeniile-cheie ale colaborării dintre cele mai mari economii din sudul Americii, Africii şi Asiei s-a convenit că sunt energia, tehnologiile informaţiei şi industria farmaceutică. De pildă, Brazilia promovează tehnologiile sale de extragere a biodieselului din plante într-o Africă ce nu şi-a atins potenţialul agricol. India îşi cultivă relaţiile cu state din Africa, unde China îi face o redutabilă concurenţă pentru resursele naturale. Africa de Sud este cea mai puternică economie a continentului negru, dar priveşte spre India şi Brazilia pentru a dobândi tehnologiile şi expertiza necesare acesteia - de aceea şi acceptă mai mulţi lucrători indieni pe o piaţă a muncii cu o rată a şomajului de 40%.

Mondializarea Sud-Sud

La Pretoria, liderii politici ai trilateralei IBSA au discutat aranjamente din domeniile energiei, sănătăţii, educaţiei superioare, administraţiei publice, dezvoltării sociale, transportului şi turismului. La Cape Town, Lula da Silva, Singh şi Mbeki au semnat şase acorduri pentru consolidarea relaţiilor Sud-Sud şi crearea de noi programe de sporire a comerţului între ţările lor.

Paradoxal însă - deşi cer statelor bogate un comerţ internaţional mai echitabil pentru statele în curs de dezvoltare -, cele trei ezită să ridice barierele din calea comerţului bi sau trilateral. Potrivit unui calcul OECD, dacă schimburile dintre statele Nordului sunt afectate de tarife care ajung la 4%, comerţul între ţările Sudului trebuie să achite tarife de 11%.

Cu o dezvoltare industrială în lucru şi având de luptat cu sărăcia şi şomajul, economiile emergente ezită să-şi deschidă complet porţile. De pildă, între membrele IBSA rămân de neatins barierele comerciale prin care fiecare îşi protejează sectoare sensibile, precum oţelul sau zahărul.

Dar fac şi paşi în sensul liberalizării, după cum indică procentul de 30% din comerţul mondial care revine lumii în curs de dezvoltare - cu 40% din schimburi pe direcţia Sud-Sud. Blocul comercial latino-american Mercosur, condus de Brazilia, negociază acorduri cu India şi Uniunea Vamală Sud-Africană, condus de Africa de Sud.

Optimism global

Tinerii indieni din clasa mijlocie sunt cei mai mulţumiţi cu viaţa lor şi pun cariera pe primul loc în ea - a descoperit un sondaj global al firmei de cercetări sociale Kairos din Suedia. Dacă pentru tinerii din Europa viaţa tihnită stă deasupra oricărui aspect profesional, pentru cei din India prioritatea de top este munca, urmată de o carieră bună şi un status ridicat - ceea ce se reflectă şi în cele mai importante valori ale lor: rezistenţă şi antreprenoriat. Kairos Future mai arată că tinerii indieni sunt cei mai optimişti faţă de viitorul propriu şi al societăţii - în timp ce tinerii altor naţiuni pot fi optimişti în plan personal, dar cel mai des sunt pesimişti în privinţa societăţii. Altă concluzie este că, în timp ce familia este de maxim interes pentru societatea indiană, tinerii ţării sunt tot mai puţin interesaţi de a avea o familie a lor şi un copil.

Brazilia aduce o nouă energie

Lideră mondială a domeniului, Brazilia promovează în Africa etanolul, pentru dezvoltarea continentului prin reducerea dependenţei de scumpele hidrocarburi.

După întâlnirea cu colegii din cadrul IBSA, preşedintele brazilian, Luiz Ignacio Lula de Silva, a pornit într-un turneu african de promovare a biocombustibililor pentru asigurarea independenţei naţionale economice. Mesajul lui Lula da Silva pentru Burkina Fasso şi alte trei state vizitate este că Brazilia le poate sprijini cu tehnologii de producere a biocombustibililor, care, apoi, să le asigure o autonomie energetică, o creşterea economică mai puţin poluantă şi mai independentă politică.

Prin parteneriate precum cel cu statele Americii Centrale şi Caraibelor - susţinut şi de SUA - cu state asiatice sau africane, Brazilia vrea să facă din biocombustibili o resursă globală şi, totodată, să sporească influenţa asupra celorlalte economii în curs de dezvoltare.

Autovehiculele braziliene sunt alimentate de 30 de ani cu etanol extras din trestie de zahăr. Culturile necesare sunt tot mai extinse şi determină grupurile ecologiste locale să reclame şi altceva decât poluarea generată de arderea combustibililor fosili: de pildă că fragilele ecosisteme ale savanei braziliene şi Amazoniei sunt afectate de împingerea vitelor de pe fostele terenuri de păşunat, azi câmpuri de etanol.

Cu toată extinderea culturilor pentru biocombustibili, afacerile tropăie mai departe şi în jurul zăcămintelor braziliene de hidrocarburi - şi tot în acelaşi spirit, al schimburilor reciproce de capital şi resurse naturale între marile economii emergente şi statele sudice. Companiile indiene Videocon Industries şi Bharat Petro Resources Ltd. au oferit 425 milioane de dolari pentru preluarea de la canadieni a 10 exploatări de mare adâncime din patru concesiuni braziliene.

India ia Africa la pas

Înainte să ajungă la summitul IBSA din Africa de Sud, Manmohan Singh a poposit pentru două zile în Nigeria, în prima vizită a unui premier indian din ultimii 45 de ani în capitala celui mai important partener african al Indiei. Pe care nu e uşor să-l păstreze din cauza puternicei competiţii a Chinei şi Occidentului.

De la Javaharlal Nehru, în 1962, niciun premier nu a mai pus piciorul pe aeroportul din Lagos, deşi Nigeria este cel mai important partener african al Indiei. La plecarea din New Delhi, premierul Singh s-a referit la "revigorarea" legăturilor Indiei cu Africa şi despre întărirea cooperărilor Sud-Sud.

Parlamentului nigerian, premierul indian i-a vorbit despre "un parteneriat pentru creştere". Pentru alimentarea propriei dezvoltări, India are nevoie de petrolul statului vest-african, care, de decenii, asigură 10% din consumul indian.

Companiile indiene licitează acum pentru cantităţi şi mai mari - cu ochii pe companiile statului chinez, care au devansat şi multinaţionalele occidentale în exploatarea multor câmpuri nigeriene de petrol şi gaze. De aceea, nevoile constatate de Lagos sunt ascultate cu mai multă sensibilitate la New Delhi.

Nigeria aşteaptă din partea Indiei investiţii şi expertiză în domeniile ITC şi al manufacturării ieftine. Iar indienii s-ar bucura să mai echilibreze schimburile comerciale de 7,9 miliarde dolari pe an cu partenerul african, care înclină acum în favoarea importului de hidrocarburi nigeriene.

Relaţii diplomatice şi de muncă

Altminteri, relaţiile diplomatice dintre cele două state, stabilite în 1958, merg bine atât la ONU, cât şi în G-77, Mişcarea de Nealiniere, Commonwealth şi, indirect, chiar în cadrul uniunii africane cu 53 de membre.
Mai mult, în Nigeria trăieşte şi munceşte o numeroasă diasporă indiană - "care contribuie la dezvoltarea socio-economică a Nigeriei". Din nefericire însă, cu doar câteva zile înaintea sosirii premierului Singh la Lagos, şase cetăţeni indieni au fost răpiţi de la o uzină siderurgică din centrul Nigeriei. Presa nigeriană de stat a raportat că răpitorii ar fi dintre muncitori locali care cereau creşterea salariului.

Brazilia-India, via Africa de Sud

Una dintre iniţiativele comune care au avansat stimulate de summitul IBSA este stabilirea de legături de transport directe între Brazilia, India şi Africa de Sud. Oamenii de afaceri brazilieni au pus problema zborului în India: acum e musai să se abată prin Europa, dar Africa de Sud are deja un trafic aerian intens cu America Latină, iar cel cu India este pe cale să se stabilească. La fel s-a pus problema şi în privinţa transportului maritim. În prezent se lucrează la joint-ventures între companii aeriene şi de navigaţie ale celor trei state sudice.

Cooperativa emergentelor

Când au fost "descoperite" economiile emergente, careul de aşi era BRIC - Brazilia, Rusia, India, China -, anume cele cu potenţialul uriaş. Treptat, grupul fruntaş al puterilor emergente a fost lărgit cu Turcia (BRICT), Mexic (BRICM), Africa de Sud (BRICSA) ş.a.m.d.

Dar Rusia, mai ales că îşi reface statutul avut şi pierdut, nu se prea recunoaşte parte a vreunui grup... emergent - preferând să fie "+1" la masa marilor puteri industrializate. Completându-şi mai vechiul drept de vot la nivel global cu noua putere asupra mai tuturor pieţelor internaţionalizate, China a devenit deja o mare putere economică, deci militară, deci politică.

Devansate de China şi simţind că pot fi chiar împiedicate de această creştere singulară şi foarte ambiţioasă, celelalte "puteri emergente" s-au lansat în crearea altor grupuri de acţiune şi presiune internaţionale. India, Brazilia şi Africa de Sud au lansat "cooperativa" IBSA.

Dincolo de trilaterala asiatico-americano-africană, în vară, preşedintele brazilian a mers la New Delhi, iar premierul indian şi-a programat să vină în toamnă la Pretoria. Relaţiile Sud-Sud, la fel de emergente ca şi economiile implicate, stabilesc un sistem internaţional de colaborare politică şi schimburi reciproce deja mai puternic decât vechiul grup al ţărilor nealiniate. Şi mai complex. Brazilia e o poartă de comunicare a Statelor Unite cu ţările Americii Latine. Iar India a primit îngăduinţa SUA să rămână o putere nucleară în afara tratatului de nonproliferare.

Şi România se află pe lista de economii emergente a investitorilor globali. Alături de un Egipt sau o Malaysie, de Chile ori Coreea de Sud... În acelaşi timp, România poate fi găsită acum în NATO şi UE, alături de marile puteri ale Americii şi Europei. Ceea ce, paradoxal, poate fi periculos pentru românii autosuficienţi. Multe dintre facilităţile acordate investitorilor străini de către economiile emergente nu mai sunt posibile României.

Dar imaginaţia nu este interzisă: de pildă, Ungaria negociază cooperări energetice cu Rusia şi comerciale cu China. Cât despre vreo relaţie specială cu membrele IBSA, nici de asta nu se prea aude nimic în România. Nici India, nici Brazilia, nici Africa de Sud nu sunt state-paria de care România să nu se poată apropia de ruşinea partenerului american. Rămâne spinoasa problemă a avioanelor diplomaţiei româneşti, care nu zboară decât spre Vest.