În trei decenii, albii vor fi minoritari în SUA

Un raport al administraţiei americane arată că minorităţile rasiale vor domina America Populaţia albă nu va mai fi majoritară în Statele Unite, începând cu anul 2042, relevă un

Un raport al administraţiei americane arată că minorităţile rasiale vor domina America

Populaţia albă nu va mai fi majoritară în Statele Unite, începând cu anul 2042, relevă un sondaj realizat de Institutul pentru Evidenţa Populaţiei de la Washington.

În aproximativ trei decenii, actualele minorităţi rasiale vor deveni majoritare în Statele Unite, se arată într-un raport dat publicităţii ieri la Washington, realizat de Institutul pentru Evidenţa Populaţiei. Raportul se bazează pe rata natalităţii în rândul minorităţilor rasiale, în comparaţie cu cea din rândul albilor.

Documentul susţine că, până în 2042, adică cu zece ani mai devreme decât se preconiza, rasa albă va fi minoritară în Statele Unite. Actualele estimări arată că, în 2010, aproximativ 65 de procente din populaţie va fi formată din rasa albă. Proporţia se va reduce substanţial până în 2030, deoarece în rândul rasei albe rata mortalităţii este mai mare decât cea a natalităţii.

54% hispanici şi asiatici

Minorităţile rasiale vor ajunge la 54 de procente până în 2050, în condiţiile în care populaţia Statelor Unite va atinge în acel moment 439 milioane de persoane. Cea mai mare creştere va fi în rândul hispanicilor.

Se estimează că aceştia vor depăşi, în 2050, 133 de milioane. În cazul acestora, la natalitatea peste medie se adaugă şi rata ridicată a imigraţiei.

Populaţia de origine asiatică va cunoaşte, de asemenea, o creştere substanţială. Astfel, de la aproximativ 4,5% în 2010, numărul acestora va creşte până la aproximativ 8% în 2050. În mod surprinzător, raportul evidenţiază o mică scădere în rândul populaţiei de culoare. Aceasta va cunoaşte o scădere de la 12,2% în 2010 la 11,8% în 2050.

O altă problemă evidenţiată de raport este îmbătrânirea populaţiei. În prezent, 38,7 milioane de persoane au 65 de ani sau mai mult, însă se va ajunge la o cifră de 88,5 milioane în 2050, din cauza baby-boomului înregistrat după al Doilea Război Mondial.

Democratul scade, republicanul creşte

În cursa pentru Casa Albă însă, avantajul "minoritarului" Barack Obama a continuat să scadă în faţa republicanului John McCain. Astfel, distanţa dintre cei doi s-a redus la numai trei procente. Obama este creditat cu 46% din intenţiile de vot, iar McCain cu 43%, relevă un sondaj de opinie realizat de Pew Research Center, la sfârşitul lunii iulie. La sfârşitul lunii iunie, distanţa dintre cei doi era de opt procente în favoarea candidatului democrat, iar la jumătatea lunii iulie, de cinci procente.

Acelaşi sondaj susţine că Obama are dificultăţi mai mari decât contracandidatul său în a-şi mobiliza propriul electorat. Astfel, 83% din democraţi îl susţin pe Obama, în timp ce fostul erou de război se bucură de sprijinul a 87% din republicani. În schimb, conform cifrelor furnizate de institutul american, Obama este preferatul femeilor, în schimb McCain este susţinut de majoritatea bărbaţilor.

Un eveniment mai puţin obişnuit s-a petrecut însă ieri în tabăra republicană. Astfel, Cindy McCain, soţia candidatului republican pentru Casa Albă, a suferit o mică entorsă la mână în momentul în care un susţinător al soţului ei a salutat-o cu prea multă putere.

Obama, acuzat de legături cu islamul

O carte publicată recent şi care îl descrie pe Barack Obama ca fiind un politician liberal radical ce s-a străduit să ascundă legăturile cu islamul se află în topurile celor mai bine vândute cărţi din Statele Unite.

Cartea are titlul "Politici de stânga şi cultul personalităţii" (Leftist Politics and the Cult of Personality), de Jerome Corsi.