Ce trebuie să ştii despre protestele din Egipt

A opta zi de proteste este întâmpinată în Egipt cu manifestaţii de amploare în Cairo şi Alexandria, unde organizatorii aşteaptă un milion de persoane. Protestatarii sunt de părere că Egiptul nu va fi liber atâta timp cât la putere se află Hosni Mubarak. Citiţi mai jos răspunsurile la principalele întrebări legate de protestele din Egipt.

Pentru ce sunt acţiunile de protest

Protestatarii vor democratizare, un guvern care să îi reprezinte cu adevărat. Ei vor ca preşedintele Hosni Mubarak (82 de ani) să demisioneze după 30 de ani de când deţine puterea şi să ia sfârşit regimul corupt de care se plâng.

Mânia este condusă, în mare parte, de frustrările economice. Egiptul a cunoscut o creştere dramatică a preţurilor în ultimii ani. Deşi guvernul a oferit subvenţii alimentare pentru a ajuta oamenii să suporte mai uşor creşterea preţurilor, mulţi trăiesc la limita sărăciei.

Economia Egiptului a stagnat mai multe decenii, dar în ultimii 10 ani a început să prospere, creând diferenţe mai mari între cei bogaţi şi cei săraci, a declarat Juan Cole, un istoric de la Universitatea din Michigan.

De ce acum şi ce a declanşat protestele

Valul de proteste din Tunisia, în urma căruia a fost răsturnat regimul autoritar, le-a demonstrat oamenilor din ţările apropiate, unde există aceleaşi probleme, că este necesară o revoltă.

Acesta a fost însă evenimentul de amploare, dar ceea ce i-a determinat pe tunisieni să iasă în stradă a fost un tânăr de 26 de ani, Mohamed Bouazizi, licenţiat în informatică. Pentru că nu-şi găsea de lucru, tânărul a început să vândă pe stradă fructe şi legume, dar în urma unui control de rutină, poliţia i-a confiscat marfa şi căruciorul, pe motiv că nu are autorizaţie. Mohamed a protestat vehement, iar poliţiştii l-au bătut şi l-au umilit. Disperat, tânărul a făcut rost de o sticlă cu benzină, s-a dus în faţa prefecturii din Sidi Bouzid şi şi-a dat foc în semn de protest. Din nefericire, tânărul a murit.

Gestul său însă a declanşat un protest uriaş în Tunisia, ceea ce i-a inspirat pe oamenii din Alegeria, Yemen, Sudan, Siria, iar acum Egipt, să iasă în stradă.

Cine sunt protestatarii

Mulţi sunt tineri. Majoritatea populaţiei din Egipt are sub 30 de ani, la fel şi cei mai mulţi şomeri. Din categoria manifestanţilor fac parte oameni din diferite niveluri socio-economice şi diferite părţi ale ţării, dar există nemulţumiri şi în rândul clasei educate de mijloc.

În rândul clasei de mijloc există acel sentiment că nu beneficiază de suficiente oportunităţi, existând ceea ce istoricii ar numi o" elită blocată", a mai spus Juan Cole.

Au fost protestele violente?

Protestatarii au fost în general paşnici, scandând lozinci şi afişând pancarte cu cererile lor. Săptămâna trecută însă, au avut loc ciocniri violente între poliţie şi cu câţiva demonstranţi, în urma cărora mai multe persoane şi-au pierdut viaţa.

De îndată ce armata a luat locul poliţiei, tensiunile s-au domolit. Unii manifestanşi chiar şi-au făcut poze alături de soldaţi şi de tancuri, potrivit CNN.

Cum a început haosul în unele zone

Poliţia a dispărut de pe câteva străzi din Cairo, iar unele secţii de poliţie au fost devastate. La sfârşitul săptămânii trecute, tâlharii au spart mai multe magazine, au jefuit locuinţe şi au incendiat maşini. Ba mai mult, 6.000 de prizonieri au evadat din închisori.

Au existat voci care au susţinut că haosul ar putea fi parte a strategiei lui Mubarak, pentru a atrage furia cetăţenilor asupra haosului provocat de protestatari şi mai apoi să demonstreze că doar forţele de securitate ale guvernului pot reinstala ordinea.

Câte persoane au murit?

În urmă cu o zi bilanţul ciocnirilor dintre forţele de ordine egiptene şi protestatari indica circa 150 de victime. Marţi însă, Comisia pentru Drepturile Omului a estimat că numărul persoanelor decedate a ajuns la 300.

Care este situaţia privind aprovizionarea cu alimente

Numeroase familii din Egipt au ramas fără alimentele de bază, iar în multe cazuri nu pot sau nu vor să iasă la cumparături. "Totul se termină. Am trei copii şi nu mai am cu ce să îi hrănesc decât două zile. După aceea nu ştiu ce vom mai face", a declarat Gamalat Gadalla, administrator al unei şcoli, pentru CNN.

Multe magazine au fost închise sau pe punctul de a rămâne fără provizii. În plus, bancomatele au rămas fără bani, iar băncile sunt închise.

"Din cauza restricţiilor de circulaţie nu sunt deschise restaurante, nu e mâncare sau benzină. Produsele de bază nu se vor mai găsi în curând", scria pe Twitter un blogger egiptean.