"Am trăit trei ani în lanţuri!"

Ingrid Betancourt face dezvăluiri şocante despre captivitatea sa în jungla columbiană Într-un interviu acordat postului de radio Europe, fosta ostatică povesteşte despre umilinţele la

Ingrid Betancourt face dezvăluiri şocante despre captivitatea sa în jungla columbiană

Într-un interviu acordat postului de radio Europe, fosta ostatică povesteşte despre umilinţele la care a fost supusă pe parcursul celor 2.321 de zile de detenţie.

În fiecare dimineaţă Ingrid se întreba dacă va mai apuca să vadă apusul soarelui sau nu. Gândul sinuciderii a însoţit-o aproape în permanenţă în jungla columbiană infestată de insecte, doar rugăciunile şi gândul la copii dându-i forţa să rămână în viaţă. "Moartea este cel mai fidel companion al unui ostatic. Trăiam alături de moarte şi ideea de a-mi lua viaţa nu mă părăsea", a mărturisit după eliberare.

Amintirea familiei, în special a fiicei şi a băiatului său (care erau doar nişte copii atunci când a fost luată ostatică de grupările FARC, în februarie 2002), i-a dat puterea de a-şi suporta captivitatea.

La fel, a reuşit să se menţină pe linia de plutire gândindu-se şi la alţi "colegi" de suferinţă, diverşi prizonieri care au fost ucişi de luptătorii de gherilă în timpul tentativelor eşuate ale armatei columbiene de a-i elibera.

Lanţuri pentru tentative de evadare

"Umilinţele, înjosirile şi torturile erau ceva obişnuit. Ai nevoie de legătura cu Dumnezeu pentru a nu cădea în prăpastia disperării", a mai spus ea pentru Europe1.

Ingrid Betancourt a încercat de mai multe ori să scape din iadul captivităţii. Tentativele sale i-au înfuriat pe gardieni, iar pedepsele pe care le-a îndurat au fost foarte severe. A fost privată de mâncare şi de apă ori forţată să meargă în picioarele goale de la o tabără FARC la alta.

Cel mai teribil supliciu a durat trei ani, timp în care a fost ţinută în lanţuri. Ţigările, a mai povestit fosta ostatică, i-au servit drept "monedă de schimb" pentru o bucăţică de săpun sau medicamente pentru calmarea durerilor de stomac.

Pentru a scăpa de voyerismul gardienilor, se spăla complet îmbrăcată. "Am avut experienţe extrem de dureroase. Nu vreau să vorbesc despre lucrurile cele mai sordide, acum a venit timpul pentru fericire", a mărturisit ea.

Cânta de una singură de ziua copiilor

Zilele de naştere a Melaniei (22 de ani) şi a lui Lorenzo (19 ani) erau "aniversate" prin îngânarea unor cântece de "la mulţi ani" şi prin amăgirea că minusculele porţii de mâncare se transformau atunci "într-un adevărat festin, ca pentru sărbătoare". "Am impresia că fiul şi fiica mea şi-au pus viaţa în paranteză, aşteptând ziua în care voi scăpa de acolo", a mai spus fosta prizonieră.

Primită la Elysee, aşteptată de Benedict al XVI-lea

Ingrid Betancourt a ajuns ieri în "dulcea Franţă", unde a fost primită de preşedintele Nicolas Sarkozy şi soţia sa, Carla Bruni. Aseară, la Palatul Elysee, a avut loc o recepţie la care au participat personalităţi ale lumii politice şi artistice, membri ai asociaţiilor de susţinere a fostei ostatice. Săptămâna viitoare, Ingrid va merge la Vatican, unde va fi primită de papa Benedict al XVI-lea.

Recompensă în schimbul eliberării?

Liderii FARC ar fi primit circa 20 de milioane de dolari pentru eliberarea lui Ingrid Betancourt şi a încă 14 ostatici, a afirmat ieri postul de radio elveţian Suisse Romande, citând o sursă "credibilă şi verificată în repetate rânduri". "Cei 15 ostatici au fost răscumpăraţi cu un preţ mare, după care a fost creat scenariul", a anunţat postul de radio.

Aceeaşi sursă a afirmat că SUA s-au aflat la originea tranzacţiei. Trei agenţi americani au fost puşi şi ei în libertate. În ultimii ani, Elveţia, Spania şi Franţa au fost însărcinate de preşedintele columbian Alvaro Uribe să medieze discuţiile cu FARC.

Pentagonul a rămas discret, salutând operaţiunea columbiană şi reamintind despre legăturile militare strânse dintre cele două ţări.

Tot ieri, postul de radio militar israelian a afirmat că pregătirea operaţiunii de eliberare a beneficiat de sprijin israelian. Radioul nu a dat detalii despre rolul acestora, limitându-se la a reaminti că, după eliberare, Ingrid Betancourt a comparat operaţiunea forţelor columbiene cu cele ale armatei israeliene.

Un ofiţer israelian în retragere, Israel Ziv, aflat la conducerea unei societăţi de asistenţă pentru forţele speciale columbiene, a declarat că a contribuit la reuşita operaţiunii. Purtătorul de cuvânt al Ministerului israelian al Apărării, Shlomo Dror, nu a confirmat, dar nici nu a infirmat.

Sarkozy culege laurii, deşi nu are niciun merit

Franţa nu a jucat niciun rol în operaţiunea de salvare, în ciuda mulţumirilor primite de Nicolas Sarkozy, în direct la televiziune, de către copiii şi sora lui Ingrid Betancourt.

Şeful de cabinet de la Palatul Elysee, Claude Gueant, a recunoscut că preşedintele francez nu ştia nimic despre operaţiunea pregătită şi executată de oficialii columbieni, cu sprijin american. Gueant a explicat că Franţa a fost luată prin surprindere de vestea eliberării, care a ajuns la Paris cu numai 15 minute înainte ca mass-media columbiană să difuzeze ştirea.

Aceasta în ciuda faptului că Franţa a făcut o cauză din eliberarea ei şi Sarkozy însuşi a făcut eforturi diplomatice constante, fără rezultat.

Preşedintele francez nici măcar nu se afla la Elysee atunci când Parisul a aflat vestea cea bună, ci la locuinţa soţiei sale. "Dar Sarkozy este expert în identificarea oportunităţilor de imagine, iar aceasta era prea mare pentru a fi scăpată", comentează AP.

La aflarea ştirii, el i-a adunat imediat pe copiii lui Betancourt, Melanie şi Lorenzo, şi pe sora lui Betancourt, Astrid, şi a apărut, împreună cu ei, în faţa camerelor de luat vederi, pentru a se adresa francezilor. Succesul de imagine vine după un an de scădere constantă în sondaje.

20 de milioane USD ar fi fost oferiţi răpitorilor, afirmă o sursă "credibilă" citată de un post de radio elveţian