WikiLeaks a aruncat SUA într-o criză diplomatică globală

Statele Unite au fost aruncate duminică într-o criză diplomatică globală, după ce mai multe ziare importante au publicat peste 250.000 de documente clasificate ale ambasadelor sale, multe trimise chiar şi în februarie 2010, relatează The Guardian.

O parte dintre aceste mesaje arată că liderii arabi cer în privat atacarea aeriană a Iranului şi că oficialii americani au primit ordine să spioneze conducerea ONU.

Statele Unite şi-ar folosi ambasadele ca pe o reţea globală de spionaj, diplomaţii fiind însărcinaţi să obţină informaţii de la persoanele pe care le întâlnesc, dar şi detalii personale, precum datele cărţilor de credit, şi chiar materiale ADN. Astfel, secretarul de stat american Hillary Clinton şi predecesoarea sa Condoleeza Rice le-ar fi ordonat oficialilor, potrivit unor directive clasificate, să strângă informaţii despre instalaţii militare, arme, maşinile liderilor politici, precum şi amprente oculare, digitale şi probe ADN.

Cea mai controversată ţintă este conducerea ONU. Directivele cer detalii despre sistemele informatice şi de telecomunicaţii folosite de înalţii oficiali şi de angajaţii lor şi despre reţelele private de comunicare, inclusiv despre modernizări, măsuri de securitate şi parole.

"Vreau să vă dau asigurări că diplomaţii noştri sunt doar diplomaţi. Nu sunt implicaţi în activităţi de strângere a informaţiilor. Reprezintă ţara noastră în lume, menţin contacte deschise şi transparente cu alte guverne, precum şi cu personalităţi publice şi private şi transmit rapoarte acasă. Asta au făcut diplomaţii de sute de ani", a declarat un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat, PJ Crowley.

Contactat, un purtător de cuvânt al secretarului general al ONU a refuzat să comenteze informaţiile.

Mesajele secrete, obţinute de site-ul WikiLeaks, prezintă şi evaluarea făcută la Washington în cazul multor altor subiecte internaţionale delicate.

Printre acestea de numără temerile SUA şi Marii Britanii privind securitatea arsenalului nuclear pakistanez, oficialii avertizând că, în condiţiile în care Islamabadul se confruntă cu un colaps economic, angajaţii Guvernului ar putea scoate ilegal din ţară suficient material nuclear pentru ca teroriştii să construiască o bombă.

Un alt capitol important îl reprezintă corupţia din Guvernul afgan, un document afirmând că vicepreşedintele Zia Massoud avea la el 52 de milioane de dolari, atunci când a fost oprit în timpul unei vizite în Emiratele Arabe Unite. Masoud neagă că ar fi scos bani din Afganistan.

O altă dezvăluire se referă la atacurile informatice care au determinat Google să se retragă din China în luna ianuarie. Acestea ar fi fost orchestrate de un înalt oficial din Partidul Comunist de la Beijing, care ar fi dat căutare cu numele său şi ar fi găsit articole care îl criticau.

Potrivit documentelor secrete, Rusia şi serviciile sale de informaţii folosesc mafia pentru a desfăşura operaţiuni ilegale în asemenea măsură încât ţara a devenit "practic un stat mafiot".

De asemenea, relaţia foarte strânsă dintre premierul rus Vladimir Putin şi omologul său italian Silvio Berlusconi este privită cu suspiciune la Washington. Cei doi lideri şi-ar fi făcut "cadouri foarte valoroase" şi ar fi încheiat contracte energetice foate profitabile.

Site-ul Wikileaks a început duminică să publice o serie de documente strict secrete ale Departamentului de Stat din SUA. Astfel, un număr de 251.287 de documente trimise de diplomaţi americani la Washington, conţinând schimburi de informaţii confidenţiale sau secrete între 274 de ambasade, consulate sau misiuni diplomatice din întreaga lume şi Departamentul de Stat american. Telegramele vizează perioada 28 decembrie 1966 - 28 februarie 2010.

Dintre acestea, doar 15.652 de telegrame sunt clasate ca "secrete".

Ţara la care s-au făcut cele mai multe referiri este Irakul (15.365), cele mai multe telegrame au fost trimise de la Ankara, capitala Turciei (7.918), iar de la biroul Secretarului de Stat au fost trimise 8.017 de documente, potrivit site-ului de informaţii.

Oficialii SUA au declarat în repetate rânduri că publicarea conţinutului unor astfel de documente strict secrete ar putea pune în pericol siguranţa naţională.