VIDEO Obama a scindat grupurile pro-Israel din Statele Unite

Noua politică americană în Orientul Mijlociu a divizat comunitatea evreiască de peste Ocean. Primul congres al „J Street“, un lobby proisraelian ce susţine viziunea lui Obama privind Orientul Mijlociu, a provocat proteste printre evreii din SUA.

Directorul executiv Jeremy Ben-Ami a declarat, în faţa celor 1.000 de delegaţi, că obiectivul „J Street“ este de a se face auzite şi alte opinii privind procesul de pace în regiune decât cele susţinute de marile grupuri de presiune americane neoconservatoare care acţionează în favoarea Israelului. Preşedintele Obama şi-a trimis un reprezentant, pe James Jones, consilierul pentru securitate naţională al SUA.

Citiţi şi:

• Obama şi Netanyahu se întâlnesc în spatele uşilor închise
• SUA vor stoparea colonizărilor evreieşti în teritoriile palestiniene
• VIDEO Pacea în Orientul Mijlociu este sub semnul întrebării
•  Israelul trebuie recunoscut ca stat evreu

În Statele Unite acţionează sute de organizaţii evreieşti, laice şi religioase, care, printre alte obiective, sprijină Israelul. Puţine dintre ele intră însă în categoria de „lobby”, respectiv un grup de presiune cu scopul declarat de a influenţa membrii executivului şi legislativului american în favoarea adoptării unei anumite politici faţă de Israel, în majoritatea cazurilor, un sprijin aproape necondiţionat faţă de statul evreu. Interesant este că astfel de acţiuni nu sunt duse numai de organizaţii evreieşti, ci şi de grupări creştine ce abordează problema Israelului în spirit biblic.

Până acum câţiva ani, susţin analiştii, pe prim plan se situau grupările cu orientare de dreapta care, la ora actuală, se opun noii politici americane de desfiinţare a aşezărilor evreieşti din Cisiordania sau a împărţirii Ierusalimului. Dar supremaţia lor a fost subminată de apariţia unor grupări cu orientare diferită. „J Street“, noul lobby pro-israelian de stânga, indică  sfârşitul dominaţiei marilor grupuri de presiune americane neoconservatoare ce acţionează în favoarea Israelului, apreciază aceeaşi analişti.

Acuzaţii de spionaj

Cel mai cunoscut şi mai vechi lobby proisraelian este AIPAC (American Israel Public Affairs Committee), înfiinţat de ziaristul canadian Isaiah L. Kenen, în 1954. La ora actuală, aceasta are  o sută de angajaţi, un buget de peste 60 de milioane de dolari şi peste 100.000 de membri. Are o reţea naţională de comitete politice de acţiune locale şi institute politice (aşa numitele think tank-uri, cum ar fi Hudson Institute).

Iniţiativele sale sunt susţinute de un număr de aproximativ 75 de asociaţii. Ţinta lobbyştilor din AIPAC este legislativul SUA. Revista „Fortune” a apreciat că AIPAC ar fi al doilea cel mai puternic lobby în Washington, după AARP (American Association for Retired Persons), asociaţia pensionarilor. Un proces împotriva unora dintre membrii săi, acuzaţi de spionaj în favoarea Israelului, a făcut vâlvă în capitala americană, până la urmă acuzaţiile dovedindu-se neîntemeiate.

Veriga de legătură

Conferinţa “Preşedinţilor celor mai Importante Organizaţii Evreieşti” este veriga ce face legătura dintre comunităţile evreieşti şi Executivul american, în timp ce AIPAC se concentrează asupra ramurii legislative. Este compusă din liderii a 55 de organizaţii diferite şi formulează poziţia evreiască în majoritatea problemelor de politică externă.

„Creştinii Uniţi pentru Israel” este o organizaţie neevreiască de lobby, ce se vrea „versiunea creştină a AIPAC, dar mai puternică”. Organizaţia colaborează cu AIPAC, dar, în ultima perioadă, datorită poziţiei extremiste antiarabe a ”Creştinilor Uniţi”, mulţi lideri evrei americani vor să rupă relaţiile cu aceştia.


Netanyahu, fluierat la Congresul Federatiilor Evreiesti din America de Nord

„J Street“, preferat de Obama

O serie de organizaţii evreieşti americane cum ar fi „American for Peace Now“, „Brit Tzedek v’Shalom“, „Israel Policy Forum“ şi altele sunt considerate de stânga. Ele au adoptat o poziţie mai critică la adresa guvernelor israeliene, opunându-se colonizărilor evreieşti, gardului de separare, dar ele nu sunt grupuri de lobby. Golul a fost umplut în urmă cu un an de „J Street” ce s-a declarat oficial grup de presiune. Cu un buget de trei milioane de dolari , „J Street” s-a identificat cu agenda preşedintelui Obama pentru Orientul Mijlociu şi Israel.

Liderul grupului este Jeremy Ben-Ami. El consideră că există acum o nouă generaţie de tineri evrei americani (staff-ul lui este compus din persoane cu vârste în jur de 30 de ani) care doreşte o altă abordare a problemei israeliene decât predecesorii care au suferit în timpul Holocaustului şi au păstrat mentalitatea de refugiaţi. Cu toate că, deocamdată, acţionează mai ales pe Internet, Ben-Ami este convins că, în perspectivă, va căpăta o influenţă asemănătoare cu AIPAC, mai ales dacă politica lui Obama va avea succes.

Consilierul lui Clinton

Fost consilier de politică internă al lui Bill Clinton, Jeremy Ben-Ami se trage dintr-o familie israeliană naţionalistă. Tatăl lui a fost comandant al unei grupări militare afiliată cu Irgunul, mişcarea extremistă ce a luptat împotriva britanicilor pentru independenţa Israelului.

Întâlnire discretă la Washington

Preşedintele american, Barack Obama, l-a primit luni seara, la Casa Albă, pe premierul israelian, Benjamin Netanyahu, o întâlnire neobişnuit de discretă, trădând tensiunea dintre cele două capitale.

Soluţionarea conflictului din Orientul Mijlociu, securitatea Israelului şi problema iraniană au fost subiectele abordate de cei doi lideri, pe parcursul întrevederii de o oră şi patruzeci de minute. Comunicatul Casei Albe este însă unul scurt şi nu spune nimic. Obama şi Netanyahu nu au apărut împreună în faţa presei, fapt excepţional pentru o întâlnire între preşedintele american şi un oficial străin de rang înalt, cu atât mai mult când este vorba despre premierul israelian.

Presa israeliană vorbeşte de ostilitatea liderului de la Casa Albă, care a dorit să-l pedepsească pe Benjamin Netanyahu pentru starea „muribundă“ a eforturilor de pace dintre israelieni şi palestinieni şi pentru poziţia stânjenitoare pe care o reprezintă pentru administraţia sa. În cursul zilei, Obama se întâlnise cu 60 de reprezentanţi ai organizaţiilor evreieşti, după ce în prealabil şi-a anulat participarea la Congresul Federaţiilor Evreieşti din America de Nord.

„Jerusalem Post“ notează că preşedintele american nu a abordat problema Orientului Mijlociu în cadrul discuţiei cu liderii asociaţiilor evreieşti.