Statele Unite, îngroapă scutul antirachetă

Administraţia Obama se pregăteşte să renunţe la proiectul de apărare globală iniţiat de George W. Bush. Decizia ar putea avea raţiuni economice, dar şi politice, fiind o concesie făcută Moscovei. Există, însă, şi voci care susţin că scutul ar fi ineficient şi, deci, inutil.

Administraţia Obama va renunţa la desfăşurarea elementelor scutului antirachetă în Polonia şi în Cehia, scrie cotidianul polonez “Gazeta Wyborcza”, citând mai multe surse de la Washington.

Citiți și:

• Rusia ridică tonul în privinţa scutului antirachetă şi ameninţă din nou
• Obama: scutul antirachetă nu poate proteja SUA de arsenalul strategic al Rusiei
• Scutul antirachetă, dispută fără final între Rusia şi SUA

Preşedintele Statelor Unite îşi propune să reexamineze proiectul de apărare globală lansat de predecesorul său George W. Bush pentru a contracara ameninţări din ţări precum Iranul.

„Semnalele trimise de generalii de la Pentagon sunt absolut clare: în ceea ce priveşte apărarea antirachetă, Guvernul SUA caută şi alte soluţii în afara bazelor din Polonia şi Republica Cehă“, este citat de ziar Riki Ellison, un lobby-ist al scutului.

De câteva sătămâni deja, administraţia testează reacţia Congresului privind o eventuală abandonare a planurilor de instalare a scutului, au declarat şi surse apropiate Capitoliului, citate de publicaţia poloneză. 

Polonia, mai afectată decât Cehia

În 2008, Varşovia şi Washingtonul au ajuns la un acord cu privire la instalarea până în 2013, în Polonia, a zece interceptoare de rachete balistice cu rază lungă de acţiune. Acestea trebuiau cuplate cu o performantă staţie radar, amplasată în Cehia. În total, costurile proiectului s-ar fi ridicat la 120 de miliarde de dolari.

În Polonia, opinia publică a primit pozitiv proiectul de apărare globală, spre deosebire de cea din Cehia, care a manifestat mai multă reticenţă, mergând până la proteste de stradă antiscut.

Cei mai deranjaţi de iniţiativa Statelor Unite au fost, însă, ruşii, Moscova considerând scutul antirachetă o ameninţare la adresa propriei securităţi. Preşedintele Dmitri Medvedev a avertizat nu o dată că Rusia va desfăşura şi ea rachete tactice Iskander la Kaliningrad în cazul în care Statele Unite vor continua proiectul.

O concesie făcută Moscovei?

Sistemul american de apărare antirachetă a devenit piatra de încercare în relaţiile dintre Rusia şi SUA. Odată cu istalarea la putere a noii Administraţii, poziţia SUA faţă de Rusia a devenit însă mai flexibilă, iar Washingtonul şi-a manifestat disponibilitatea de a discuta cu Moscova şi pe acest subiect controversat, pentru a ajunge, eventual, la o soluţie de compromis.

În acest context, în ajunul vizitei sale la Moscova de la începutul lui iulie, o serie de experţi americani i-au cerut în scris lui Barack Obama să abandoneze amplasarea scutului în Europa Centrală. Scrisoarea a fost semnată de 20 dintre cei mai titraţi fizicieni din Statele Unite, între care zece laureaţi ai premiului Nobel, care au participat la conceperea a sute de programe militare americane.

Sistem netestat şi ineficient

Sistem antirachetă american de tip Patriot Advanced Capability (PAC-3), într-o demonstraţie în Coreea de Sud   Foto: Epa

„Rachetele de interceptare ce ar urma să fie desfăşurate în Europa nu au fost încă testate şi nu şi-au demonstrat posibilităţile în condiţii de atac real... Toate testele precedente au decurs conform unui scenariu scris dinainte, iar sistemele de apărare au primit din timp întreaga informaţie referitoare la atac“, au susţinut semnatarii scrisorii. Pe baza acestor date ei motivează că sistemul antirachetă nu va fi capabil să ofere protecţie „în faţa unui atac real cu rachete“.

În sprijinul celor 20 de autori-fizicieni s-a exprimat şi Theodore Postol, profesor la Massachusetts Institute of Technology, fost consilier al comandantului marinei militare a SUA pentru apărarea antirachetă. Postol, care are şi în prezent acces la documentele de serviciu ale Pentagonului legate de problema scutului antirachetă, susţine că actualul plan de creare a câtorva zone de apărare antirachetă a eşuat încă în vara anului 1997, după o serie de teste sub numele de cod IFT-1A.

Troc strategic

În schimbul sistării proiectului antirachetă în Europa Centrală, Statele Unite ar putea primi sprijinul Rusiei în privinţa dosarului Iranian. Moscova ar putea determina Teheranul să renunţe la ambiţiile sale de înarmare nucleară.

IFT-1A, test nereuşit

În 1997, SUA au lansat de la una dintre bazele din Pacific 11 rachete-ţintă şi 10 obiective false (baloane de diferite forme şi mărimi). Sistemul de identificare a ţintei, cu care sunt echipate rachetele-interceptoare, nu a reuşit să facă distincţia între baloane şi focoasele rachetelor balistice. “Asta înseamnă că o întreagă armată de rachete interceptoare, asupra desfăşurării căreia insistă Pentagonul, va reacţiona la orice obiect care zboară la o anumită altitudine.

Dacă e să comparăm costul unui balon cu cel al unei rachete interceptoare inutile, devine clar că nu poate fi vorba despre o apărare eficientă”, a spus Theodore Postol într-un interviu acordat publicaţiei ruse “Ogoniok”. Şi testele altor componente ale sistemului de apărare antirachetă, din 1999, 2001, 2003 şi 2007 au demonstrat rezultate la fel de puţin încurajatoare, a mai spus fostul consilier al comandantului marinei militare americane.

România a vrut scut pentru sud-estul Europei

Generalul maior (r) dr. Mihail Ionescu, directorul Institutului pentru Studii Politice de Apărare din Bucureşti, este încă sceptic în privinţa renunţării la scutul american antirachetă:

„Din momentul în care Aministraţia Obama a început reconfigurarea relaţiei cu Rusia, a apărut şi ideea abandonării scutului antirachetă. Desigur, SUA sunt suverane în ce priveşte politica lor externă, iar Administraţia Obama poate renunţa la instalarea scutului în Europa de Est. Dar nu se poate crede că SUA vor renunţa la propriile lor interese, între care se află şi sprijinirea noilor state democratice din Europa Centrală şi de Est“.

Generalul Ionescu este de părere că scutul antirachetă ar reprezenta „concretizarea“ sprijinului SUA pentru aceste noi state. Inclusiv România are nevoie de un asemenea sprijin, iar ideea unui scut antirachetă complementar cu cel din Polonia şi Cehia, scut care să protejeze sud-estul Europei, a fost lansată chiar de România la summit-ul NATO de la Bucureşti. „Ideea lansată de România va fi analizată de NATO“, menţionează generalul Ionescu.