Obama a fost gata să renunţe la acordul istoric START pentru că Medvedev era nemulţumit de scutul antirachetă din România

Obama şi consilierul său pe probleme cu Rusia, Michael McFaul, în timpul convorbirii telefonice avute cu preşedintele Dmitri Medvedev în 24 februarie.

În momentul în care România  anunţat, în mod neaşteptat, că va găzdui pe teritoriul său elemente ale scutului antiamerican, aducând astfel sistemul reconfigurat de apărare chiar în curtea geopolitică a Rusiei, disputele legate de negocierea noului tratat START s-au intensificat, relatează New York Times.

Cotidianul american face o radiografie a procesului de negociere care a dus la anunţul făcut vineri de Casa Albă că un nou tratat START se va semna în aprilie, la Praga.

Discuţiile pentru tratat au fost lungi, fiind marcate de o serie de tensiuni care au testat răbdarea preşedintelui american.

Barack Obama a încheiat supărat, în 24 februarie, o convorbire telefonică pe tema tratatului START avută în februarie cu Dmitri Medvedev, care a solicitat noi concesii privind scutul antirachetă, la scurt timp după ce România anunţase că va găzdui interceptori ai acestuia.

Medvedev a insistat asupra elaborării unei declaraţii comune referitoare la apărarea antirachetă, solicitare pe care preşedintele american a respins-o.

"Dmitri, am convenit deja", i-a spus exasperat preşedintele american, Barack Obama, omologului său rus, conform relatării consilierilor de la Casa Albă, citaţi de New York Times. "Nu putem face acest lucru. Dacă asta înseamnă că renunţăm la tratat şi nu îl finalizăm, atunci aşa să fie. Dar nu vom merge pe această cale", a afirmat Obama.

Unii consilieri au afirmat că preşedintele Obama a închis telefonul şi şi-a exprimat frustrarea, adăugând că nu l-au mai văzut niciodată atât de supărat. Faptul a fost imortalizat şi de un fotograf de la Casa Albă.

De un an , preşedintele american încearcă să stimuleze relaţiile cu Rusia, începând cu un tratat privind dezarmarea nucleară. De un an, Rusia îl testează, suspectânu-l că este slab şi că poate trece peste el, mai scrie ziarul.

Negocierile pentru încheierea acordului au fost dificile, depăşind cu multe luni termenul-limită convenit de cele două părţi şi s-au desfăşurat în mai multe oraşe, inclusiv la Londra, Moscova, Geneva, Singapore, Copenhaga sau Washington.

Citând oficiali americani şi surse ruse, New York Times a punctat principalele puncte ale procesului de negocieri marcat de zece runde de negocieri la Geneva şi discuţii personale între Obama şi Medvedev, care s-au întâlnit sau au vorbit la telefon de 14 ori, pentru a clarifica subiecte în dispută.

Casa Albă a anunţat vineri că noul tratat de dezarmare nucleară START-II, care îi va succeda celui expirat la 5 decembrie 2009, va fi semnat la 8 aprilie a.c. la Praga de preşedintele american Barack Obama şi omologul său rus Dmitri Medvedev şi va stipula un plafon de 1.550 de focoase nucleare pentru fiecare parte, cu aproximativ 30 % mai puţin decât cel precedent.

Acordul istoric nu prevede nicio constrângere privind testarea, dezvoltarea sau desfăşurarea actualelor sau viitoarelor planuri de apărare antirachetă, a precizat Casa Albă, în condiţiile în care SUA au un sistem de apărare antirachetă cu baza în principal pe propriul teritoriu şi intenţionează să instaleze unul şi în Europa.

Documentul nu impune limite nici asupra viitoarelor rachete nenucleare cu rază lungă de acţiune ale SUA.