Americanii, în vizită la dictatorii lumii

Americanii, în vizită la dictatorii lumii

Statele Unite anunţă că reiau discuţiile directe cu Phenianul după ce luna trecută şi-au trimis emisarii în Libia şi în Belarus. În ultimele săptămâni, diplomaţia americană a făcut un veritabil tur de forţă prin capitalele unor regimuri totalitare. Rezultatele încep să se vadă.

Statele Unite vor purta discuţii directe cu Coreea de Nord pentru a convinge Phenianul să renunţe la programul său nuclear, a declarat un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat american. Philip Crowly a insistat că discuţiile cu partea nord-coreeană “nu reprezintă o schimbare radicală în politica externă”, şi că întâlnirea va respecta cadrul celor şase părţi implicate în problematica coreeană.

La începutul săptămânii, trimisul special american în Coreea de Nord, Stephen Bosworth, a avut întâlniri cu oficiali de la Seul, Beijing şi Tokio. Sub protecţia anonimatului, surse din Departamentul de Stat au declarat agenţiei France Press că domnul Bosworth va fi cel care va conduce delegaţia americană la discuţiile cu Phenianul.

Data discuţiilor nu este încă stabilită, dar potrivit unor surse diplomatice, nu va fi mai devreme de reuniunea generală a Naţiunilor Unite de la sfârşitul acestei luni. Reuters scrie că deja Statele Unite au redactat un proiect de rezoluţie ONU prin care cere distrugerea armelor nucleare deţinute de state precum Coreea de Nord.

Anunţul întâlnirii directe SUA – Coreea de nord vine la puţin timp după ce fostul preşedinte american Bill Clinton a fost la Phenian „în misiune umanitară”.

Clinton „eliberatorul“

Fostul şef de la Casa Albă a cinat cu liderul nord-coreean Kim Jong Il pe 4 august. A fost încununarea a luni de zile de negocieri între americani şi comuniştii coreeni pe tema eliberării a două jurnaliste americane pe care autorităţile nord-coreene le-au prins la graniţă, le-au acuzat de spionaj şi le-au condamnat.

Pe lângă faptul că ziaristele au fost eliberate, vizita lui Bill Clinton pare să fi avut şi alte consecinţe. Phenianul a făcut câteva gesturi importante de reconciliere atât cu vecinul sud-coreean, cât şi cu restul comunităţii internaţionale. Ar fi de notat aici primirea unui emisar american dar şi reluarea convorbirilor cu Seulul pentru reînceperea programului de întregire a familiilor.

Gaddafi, „frecventabil“ temporar

Imaginea fostului candidat republican la preşedinţie John McCain alături de liderul libian Moammar Gaddafi ar fi fost de neconceput acum câţiva ani. Şi totuşi, pe 14 august cei doi s-au întâlnit „la ranch-ul său din Libia”, după cum a scris pe Twitter senatorul american.

Ulterior, John McCain a spus că l-a sfătuit pe Moammar Gaddafi să nu îl primească pe atentatorul de la Lockerbie pe care autorităţile scoţiene l-au eliberat luna aceasta din motive umanitare. Gaddafi nu l-a ascultat, şi se pare că statutul său internaţional de dictator cu care se poate totuşi discuta are din nou de suferit, iar liderul libian a intrat iarăşi într-un con de umbră.

Americani în Belarus

În aceeaşi zi în care John McCain a mers la Tripoli, un alt oficial american ateriza la Minsk. Consilierul secretarului de stat american s-a întâlnit cu şeful cancelariei preşedintelui Lukaşenko „pentru a discuta despre reluarea relaţiilor diplomatice şi respectarea drepturilor omului în Belarus”.

Vizita consilierului Philip Gordon a reprezentat o acţiune extrem de rară a SUA într-un stat descris deseori drept „ultima dictatură a Europei”. În 2008, guvernul de la Minsk a expulzat personalul diplomatic al ambasadei americane, ca reacţie la sancţiunile americane provocate de ceeea ce Washingtonul a numit „nerespectarea drepturilor omului în Belarus”.

De atunci însă, şi probabil şi din cauza unor tensiuni cu Rusia, Lukaşenko a căutat să-şi amelioreze relaţiile cu vestul. Cert erste însă că după vizita lui Philip Gordon, cele două ţări au anunţat că au convenit să-şi reia contactele diplomatice.

Topul rezultatelor

Fie că au mers la Phenian, Tripoli sau Minsk, oficialii americani nu au plecat cu mâna goală. Bill Clinton a obţinut cele mai importante trofee diplomatice: pe lângă eliberarea unor ziariste ostatice, el pare să fi modificat şi traseul relaţiilor americano-nord-coreene.

Şase sau doi?

Nu mai departe decât în iulie, un oficial nord-corean spunea că nu se opune unor negocieri cu Statele Unite, dar că Phenianul nu are de gând să se reîntoarcă la aşa- numitul „format de discuţii al celor şase”.

Formatul celor şase a fost stabilit în urmă cu mai mulţi ani, dar a fost abandonat de Coreea de Nord în 2003. Din componenţa completă a celor interesaţi de problematica coreeană făceau parte, pe lângă cele două Corei, Rusia, China, Japonia şi Statele Unite.

Oficialii din Coreea de Nord a declarat în mai multe rânduri că problema nucleară este de resortul discuţiilor bi-partite cu Washingtonul, şi nu de cel al grupului celor şase. Poziţie pe care Statele Unite ale Americii nu au respins-o, cu condiţia ca ea să ducă până la urmă la „o denuclearizare” a Coreei de Nord.