Afganistanul provoacă dispute la Casa Albă

Amânare Preşedintele american nu acceptă niciuna dintre opţiunile militare prezentate de consilierii săi pe probleme de securitate. Barack Obama va anunţa politica americană din Afganistan după ce va reveni dintr-un turneu asiatic, cu toate că militarii îi cer de câteva luni să ia o decizie.

Liderul de la Casa Albă pare decis să nu urmeze sfaturile propriilor săi consilieri pe probleme de securitate şi politică externă, informează Associated Press. Preşedintele a cerut în schimb revizuirea tuturor planurilor la care au lucrat consilierii săi şi oficiali de la Departamentul Apărării.

Obama mai doreşte ca Guvernul afgan să preia o parte din responsabilităţile armatei americane, a declarat un oficial de la Casa Albă, pentru presa de la Washington, după încheierea „cabinetului de război“, ce a avut loc miercuri noaptea.

Generalii americani din Afganistan şi Departamentul Apărării solicită trimiterea  pe teatrul de operaţii a cel puţin 40.000 de militari. Presa americană scria ieri că, în cel mai bun caz, preşedintele SUA va anunţa strategia pe 19 noiembrie, atunci când se va întoarce din turneul asiatic.

În orice caz, vizita preşedintelui în Asia a fost criticată de presa europeană, după ce acesta a lipsit de la ceremonia care a marcat două decenii de la căderea Zidului Berlinului, cel mai important eveniment din istoria recentă a continentului european.

40.000 nu, 30.000 poate …

Analiştii de peste Ocean suţin că şeful statului american s-ar fi oprit asupra unei opţiuni ce prevede suplimentarea trupelor cu aproximativ 30.000 de militari, adică aproximativ 75% din necesarul solicitat de Armată.

Planul mai prevede ca în cel mai scurt timp, securitatea din zone cheie din Afganistan să fie predate forţelor locale. Experţii militari susţin că şansele ca acest plan să ofere satisfacţii are legătură cu credibilitatea, dar şi cu voinţa Guvernului afgan.

De altfel, Executivul de la Kabul va prelua controlul, începând cu anul viitor, al unor districte apărate de americani. Pe lângă această opţiune, pe masa preşedintelui au mai existat trei planuri care vizau fie o creştere mai degrabă „simbolică“ a trupelor, fie chiar trimiterea celor 40.000 de militari pe care îi solicitaseră militarii.

Analiştii arată totuşi că o parte din diferenţa de 10.000 de militari ar putea fi suplinită de aliaţii Statelor Unite din Afganistan, printre care se numără şi România. Washingtonul face în mod constant apel, în acest sens, la aliaţii săi din NATO, la fiecare reuniune a Alianţei Nord-Atlantice.

Singurii care au răspuns corespunzător, în ultimii ani, sunt britanicii. Germania, Franţa sau Italia, state importante din NATO, au refuzat în ultimii ani să-şi suplimenteze forţele din Afganistan.

„Daţi-mi un calendar al retragerIi“

Preşedintele american le-a mai solicitat consilierilor săi şi militarilor să îi ofere un calendar al retragerii din Afganistan, înainte de a decide asupra suplimentării trupelor în această ţară, a explicat un oficial prezent la „consiliul de război“.

Unul dintre cei prezenţi la consiliu a explicat că Obama a avut de înfruntat numeroase voci care i-au explicat că Washingtonul trebuie să adopte planul comandantului suprem din Afganistan, generalul Stanley McChrystal. Acesta a solicitat suplimentarea forţelor americane cu cel puţin 40.000 de militari, pentru a putea continua cu succes lupta cu talibanii şi forţele al-Qaida din Afganistan.

Oficialii administraţiei au explicat că Obama doreşte să arate clar că implicarea Statelor Unite în războiul din Afganistan nu este pe termen nedefinit. Războiul a ajuns deja în al nouălea an, iar numărul victimelor din rândul militarilor americani şi a forţelor coaliţiei pe fronul afgan continuă să crească.

Pe de altă parte, militarii se plâng că nu au beneficiat niciodată de suportul logistic şi uman necesar unei victorii rapide împotriva talibanilor.

Ei susţin că au nevoie de cei 40.000 de soldaţi pentru a reuşi să învingă şi în Afganistan, după modelul Irak, unde „surge-ul“ susţinut de preşedintele George W. Bush a funcţionat, începând cu 2006. Între 2003 şi 2006, SUA au acţionat conform planurilor fostului Secretar al Apărării, Donald Rumsfeld, ce s-au dovedit falimentare, deoarece menţineau numărul trupelor la un minim necesar. În 2006, Bush a acordat prioritate planurilor militarilor, ceea ce a dus în cele din urmă la victoria din Irak.

Declaraţie-şoc la Kabul

Ambasadorul american la Kabul, Karl Eikenberry, a adresat note diplomatice Washingtonului pentru a-şi exprima îngrijorarea în legătură cu posibila trimitere de întăriri în Afganistan, susţine „Washington Post“.

Cotidianul scrie că notele dezvăluie profunde rezerve cu privire la suplimentarea trupelor, atât timp cât guvernul afgan nu demonstrează că poate elimina corupţia.

Singura cheia logică în care ar putea fi interpretate notele este aceea că Eikenberry încearcă să pună presiune pe autorităţile afgane, acuzate tot mai des de incompetenţă şi deturnare de fonduri.