Donald Trump, o lună de mandat sub semnul haosului
0
Abia instalat la Casa Albă, republicanul Donald Trump riscă să nu-şi încheie mandatul de preşedinte al Statelor Unite.
Donald Trump afirmă că administraţia sa funcţionează „ca o maşină bine unsă“ şi că niciunul dintre cei 44 de predecesori ai săi „nu a făcut atât de multe“ într-o lună cât a făcut el. În ciuda acestor afirmaţii, presa americană plasează primele patru săptămâni din era Trump la Casa Albă sub semnul haosului.
Eşec total cu decretul împotriva imigraţiei
Cu toate că legislaţia americană antiterorism îi conferă puteri semnificative preşedintelui în privinţa limitării imigraţiei, echipa lui Trump a emis, potrivit multor experţi în drept constituţional, un ordin foarte uşor de combătut. Redactat în mare secret de canalele juridice fireşti, ordinul, care propunea restricţii de intrare în teritoriul american pentru cetăţeni din şapte ţări majoritar musulmane, a fost respins în instanţă. În cele din urmă, cel de-al 45-lea preşedinte al Statelor Unite a renunţat la apel şi a promis un nou ordin, revizuit. „În loc să continue litigiul în justiţie, preşedintele abrogă acest decret şi îl va înlocui cu unul în mare parte revizuit“, se arată într-un memorandum transmis de către avocaţii lui Trump Curţii de Apel din San Fracisco. În total, Donald Trump a semnat 24 de ordine executive şi memorandumuri în prima lună de mandat.
Consilierul pentru securitate naţională, forţat să demisioneze după 23 de zile
Islamofobul şi adeptul teoriilor conspiraţioniste Michael Flynn a înregistrat un record negativ în calitate de consilier pentru securitate naţională. El a avut cel mai scurt mandat - de numai 23 de zile -, demisionând pe fondul unor acuzaţii de depăşire a atribuţiilor. Potrivit unor scurgeri de informaţii, Michael Flynn a vorbit la telefon în repetate rânduri cu ambasadorul rus la Washington, Serghei Kisliak, despre sancţiunile impuse de Statele Unite Rusiei ca urmare a anexării peninsulei Crimeea, depăşindu-şi astfel atribuţiile. Mai mult, el i-a ascuns informaţii vicepreşedintelui Mike Pence din discuţiile sale cu diplomatul rus şi i-a minţit pe anchetatorii FBI în legătură cu acestea. Contactele dintre cei doi au avut loc în perioada de tranziţie, cuprinsă între alegerile din 8 noiembrie anul trecut şi învestirea noului preşedinte, la 20 ianuarie. După divulgarea acestor informaţii compromiţătoare, demisia lui Michael Flynn a devenit inevitabilă. A trecut o săptămână de la demisia lui Flynn şi Trump încă este în căutarea unui înlocuitor. Contactat, viceamiralul în rezervă Robert Harward a refuzat să vină la Casa Albă.
Rusia, o piatră ce atârnă greu
Tentaculele ruseşti merg dincolo de Michael Flynn. Potrivit New York Times şi CNN, serviciile americane de informaţii au constatat că apropiaţi ai lui Donald Trump şi membri ai spionajului rus au „conversat frecvent“ în timpul campaniei electorale din Statele Unite. Deocamdată nu se ştie natura acestor contacte, însă mai mulţi aleşi sunt hotărâţi să facă lumină. Republicanul John McCain este foarte activ în acest sens.
Conflicte de interese
Deşi şi-a trecut afacerile în mâinile copiilor săi, Donald Trump a refuzat să se separe total de imperiul său, aşa cum i-au sugerat experţi în etică. Ţinând cont de acest fapt, acuzaţiile de conflicte de interese se tot înmulţesc la adresa sa. Criticii săi denunţă atât favorurile federale de care beneficiază hotelul său din Washington şi găzduirea unor demnitari străini pe proprietăţile sale, precum în cazul premierului japonez Shinzo Abe, cât şi refuzul de a-şi face publice veniturile. Protestele faţă de Trump au devenit tot mai numeroase şi tot mai inventive. Recent, aproximativ 100 de persoane şi-au dat jos pantalonii şi şi-au arătat fesele în faţa Trump International Hotel and Tower din Chicago, în semn de nemulţumire că preşedintele lor încă nu şi-a publicat declaraţia privind veniturile. Donald Trump este primul preşedinte american din ultimii 40 de ani care refuză să-şi publice veniturile.
Un secretar îndepărtat înainte de confirmare
Andrew Puzder a fost nominalizat de Trump la şefia Departamentului Muncii, dar afaceristul a renunţat în ultima clipă din cauza controverselor apărute în jurul candidaturii sale. O parte din politicienii republicani de rang înalt şi-au exprimat public îngrijorările cu privire la nominalizarea lui Puzder, vizat de acuzaţii de violenţă domestică şi angajare a unei imigrante ilegale.
O administraţie în chinurile facerii
Cu siguranţă, democraţii şi-au jucat bine rolul de opozanţi, dar unii dintre nominalizaţii lui Trump s-au prezentat catastrofal în timpul audierilor în faţa comisiilor de resort. Betsy DeVos, de exemplu, a devenit ţinta ironiilor după ce s-a declarat în favoarea armelor de foc în şcoli din cauza pericolelor reprezentate de urşi. Ea a ajuns la conducerea Departamentului Educaţiei datorită lui Mike Pence, care şi-a folosit votul pentru a înclina balanţa în favoarea sa. Administraţia Trump mai are nevoie de şase secretari, şi anume la Interne, Locuinţe, Energie, Comerţ, Agricultură şi Muncă.
Sean Spicer, Kellyane Conway şi „faptele alternative“
La solicitarea lui Trump, purtătorul de cuvânt al Casei Albe a fost forţat să mintă chiar la prima sa mare conferinţă de presă. Sean Spicer le-a spus jurnaliştilor că numărul oamenilor prezenţi la învestirea lui Trump a bătut recordul, cu toate că fotografiile arătau contrariul. În urma acestui episod stânjenitor, consiliera lui Donald Trump, Kellyanne Conway, a lansat conceptul „faptelor alternative“. În trei interviuri succesive, ea a legat necesitatea ordinului executiv împotriva imigraţiei de evitarea unui masacru precum cel de la Bowling Green. Presa a descoperit că masacrul a fost inventat şi a hotărât să o boicoteze. Însă Donald Trump a continuat în aceeaşi notă. Joia trecută, preşedintele american s-a felicitat pentru cele 306 voturi primite în colegii, susţinând că nimeni de la Ronald Reagan încoace nu a avut parte de atâţia electori. În acel moment, un jurnalist de la NBC a intervenit şi l-a informat că Barack Obama a avut 365 de voturi, iar George W. Bush 462. „De ce ar trebui America să creadă un preşedinte care oferă informaţii eronate?”, a întrebat jurnalistul american, fără a primi un răspuns.
Scurgeri de informaţii din plin
Casa Albă este ca un teren plin de găuri. Aproape tot ce face Trump se scurge în presă, începând de la prevederile ordinului anti-imigraţie, până la discuţiile telefonice jenante ale acestuia cu omologii săi australian, francez, mexican şi rus sau planul secret pentru Ucraina pregătit de Michael Flynn. Donald Trump s-a arătat foarte iritat de aceste „scurgeri ilegale de documente clasificate“ şi a cerut Departamentului Justiţiei să descopere cârtiţele.
Un preşedinte atipic
Potrivit unor surse de la Casa Albă, noul preşedinte american este ca un copil care se plictiseşte repede şi e dependent de televizor. În afară de televizor, Trump nu se poate dezlipi nici de tableta sa cu sistem de operare Android, pe care o foloseşte împotriva avertismentelor consilierilor săi. De altfel, mai mulţi jurnalişti au observat că postările sale pe Twitter sunt în mare parte răspunsuri la ceea ce vede la televizor, în special pe Fox News.
Ultima dată, Trump a inventat un atentat în Suedia, pentru a-şi justifica politica anti-imigraţie. El a declarat sâmbătă că este periculos să primeşti refugiaţi, oferind ca exemplu Suedia, despre care a spus că a fost vineri ţinta unui atentat, fapt care nu s-a produs însă în realitate.
După 24 de ore în care excentricul preşedinte american a fost ţinta ironiilor pe reţelele de socializare, iar ambasada Suediei în Statele Unite a cerut explicaţii oficiale pentru aparenta gafă, Trump a ţinut să lămurească situaţia, făcând-o, într-un fel, chiar mai bizar decât atentatul inventat.
„Declaraţia mea cu privire la ce se întâmplă în Suedia se referea la un reportaj difuzat pe Fox News privind imigranţii şi Suedia“, a răspuns liderul de la Casa Albă pe Twitter.
Un calcul făcut după prima lună de mandat arată că Donald Trump a postat în medie şase mesaje pe zi pe contul său de Twitter.
Un mandat sub semnul întrebării
Potrivit mai multor experţi, totul are o limită şi Donald Trump s-ar putea trezi într-o zi destituit.
Donald Trump şi-a început mandatul de preşedinte al Statelor Unite guvernând impulsiv, fără discernământ, mânat de animozităţi şi interese personale, prin decrete, ca şi cum ar fi un dictator, comentează economistul şi jurnalistul Robert Kuttner în The Huffington Post, atrăgând atenţia că destituirea sa este o chestiune de timp.
În opinia fostului jurnalist vedetă al CBS Dan Rather, Donald Trump va cădea pradă legăturilor dintre echipa sa şi spionajul rus.
Istoria contactelor dintre echipa de campanie a lui Donald Trump şi spionajul rus înaintea alegerilor prezidenţiale din Statele Unite ar putea duce la un scandal la fel de răsunător ca Watergate, care s-a încheiat cu demisia lui Richard Nixon în 1974, apreciază Dan Rather într-o postare pe Facebook preluată de The Huffington Post.
„Pe o scară de la 1 la 10 a apocalipsei în cadrul sistemului nostru guvernamental, eu aş pune un 9 dosarului Watergate. Acest scandal rusesc se situează undeva între 5 şi 6, consider eu, dar el creşte în intensitate cu fiecare oră. Şi am putea să ne întoarcem şi să descoperim, până la urmă, că este cel puţin la fel de important ca Watergate“, explică Rather.
La rândul său, istoricul Ronald L. Feinman estimează că Donald Trump îşi va păstra funcţia mai mult decât William Henry Harrison, care a avut, în 1841, cea mai scurtă preşedinţie din istoria Statelor Unite, de 31 de zile, şi mai puţin decât James A. Garfield, care a avut, în 1881, un mandat de 199 de zile. Dacă Harrison a murit de pneumonie în timpul mandatului, iar Garfield fost a asasinat, Feinman consideră că Trump va fi probabil destituit sau va fi forţat să îşi dea demisia în următoarele săptămâni. Istoricul american nu crede că actualul lider al ţării sale va rezista mai mult de 16 luni şi 5 zile, cât a durat mandatul lui Zachary Taylor, care a murit în funcţie din cauza unei afecţiuni digestive, în 1850.
Se încarcă comentariile...
