Reportaj “Der Spiegel”: Românii şi bulgarii suprasolicită sistemul german

Civilizaţiile încep să se ciocnească pe măsură ce un val de români şi bulgari sărăciţi vine în Germania, supraîncărcând sistemul, scrie publicaţia "Der Spiegel", într-un amplu reportaj.

Eforturile de a integra noii rezidenţi au fost destul de lente şi mulţi dintre imigranţi se pierd într-un sistem pe care nu îl înţeleg. Lumile au început să se ciocnească pe măsură ce numărul de români şi bulgari ajunşi în Germania a început să crească. În multe privinţe, autorităţile sunt la fel de copleşite de imigranţii săraci pe cât sunt şi aceşti cetăţeni UE copleşiţi de realităţii vieţii din Germania.

Săptămâna aceasta, Consiliul Experţilor pentru integrare şi migraţie îşi va prezenta evaluarea pentru 2012. Raportul anual, care analizează colaborarea pe politici de integrare între autorităţile locale, regionale şi naţionale, a ajuns la o concluzie sumbră: nu prea există coordonare şi nici cooperare efectivă între autorităţi.

Nu doar muncitori sezonieri

Problema este cel mai bine revelată de felul în care autorităţile se comportă faţă de grupurile de imigranţi din Europa de sud-est. Nu există o strategie pentru a depăşi problema. Mai rău, mulţi politicieni din regiuni şi "de la centru" presupun că imigranţii români sunt doar muncitori sezonieri care se vor întoarce în ţările de origine. Aceeaşi greşeală ca acum câteva decenii, când guvernul german se aştepta în mod greşit ca muncitorii "oaspeţi" greci şi turci să se mai ducă şi pe la casele lor.

Însă autorităţile locale abia acum încep să-şi dea seama că imigranţii din statele UE estice intenţionează să se stabilească în Germania. Autorităţile din Berlin vor să facă pionierat în domeniu şi vor să ratifice o strategie menită să îmbunătăţească condiţiile pentru imigranţi până în 2016. Zilnic, realităţile de la faţa locului arată cât de necesare sunt aceste măsuri. La sfârşitul lui martie, autorităţile din Mannheim au descoperit că anumiţi proprietari de imobile cereau sume exorbitante imigranţilor pentru chiria locuinţei, fără a le oferi un contract şi minime condiţii decente. Apoi, în Stuttgart, doi români au fost condamnaţi recent pentru că obligau mai multe românce să se prostitueze, notează "Der Spiegel". Iar mai mulţi imigranţi nou-veniţi în Münster şi-au instalat corturile de-a lungul canalului.

Un număr imens de sud-est europeni sfârşesc ca muncitori cu ziua, uneori plătiţi cu doar trei euro pe oră, fără a avea asigurare de sănătate sau beneficii sociale. Doar în Frankfurt, între 10.000 şi 17.000 de bulgari pretind că sunt liber profesionişti. Pentru că în cele mai multe dintre oraşe nu există programe de integrare sau centre de consiliere pentru români şi bulgari, există câteva organizaţii non-profit care încearcă să suplinească această absenţă. Aşa se întâmplă cu asociaţia pentru comunicare interculturală şi educaţie Verikom, din Hamburg.

Tülay Beyoglu, fiica unor imigranţi turci, lucrează la Verikom pentru a consilia imigranţii turci sau arabi pe chestiuni precum divorţul şi pensia alimentară. Dar mai nou biroul i-a fost inundat de cereri din partea bulgarilor (care nu vorbesc decât o germană precară, sunt şomeri şi locuiesc sub cerul liber). Mulţi dintre românii şi bulgarii care intră în biroul ei se plâng de angajatorii corupţi. Alţii povestesc printre lacrimi cum traficanţii de carne vie le-au furat toţi banii. Familiile mai mari dau traficanţilor 5.000 de euro pentru a ajunge în Germania.Iar mulţi părinţi neştiutori au plătit celor care doreau să-I "ajute" până la 1.000 de euro doar pentru a depune o cerere pentru a obţine beneficiile pentru copii. Cei care vin să o vadă pe Beyoglu încearcă să-I ofere bani pentru ajutor. "Sunt obişnuiţi să plătească tot în ţările de origine.
Mulţi dintre imigranţii din România şi Bulgaria sunt rromi, scrie "Der Spiegel". "Nu înţeleg sistemul de asigurări german", consideră Beyoglu.

În decembrie anul trecut, ministrul de Interne german a trimis Comisiei Europene un raport a cărui concluzie este că nu e nevoie de o strategie la nivel naţional pentru rromi, deoarece aceştia au acces la programe de integrare. Însă regula care se aplică ţiganilor se aplică tuturor cetăţenilor români şi bulgari. Fiind cetăţeni europeni, nu pot fi obligaţi să participe la cursuri de integrare. Iar dacă o fac în mod voluntar, trebuie să plătească pentru acest privilegiu.

Neukölln - exemplu de integrare nereuşită

Cartierul multicultural Neukölln din Berlin demonstrează cât e de adâncă prăpastia dintre imigranţii nou-sosiţi şi străinii deja complet integraţi. De ceva timp, românii şi bulgarii încearcă să-şi găsească locul acolo lângă turci şi arabi. Însă, potrivit unui raport citat de "Der Spiegel", mulţi dintre rromi trăiesc în condiţii precare. Mulţi copii sunt subdezvoltaţi pentru vârsta lor şi analfabeţi şi nu au mers deloc la şcoală. Alte probleme în comunitatea rromă sunt legate de gălăgia pe care o fac aceştia, volumul mare de gunoi, deteriorarea proprietăţii şi, "în general, o concepţie diferită asupra noţiunii de convieţuire cu vecinii", conform aceluiaşi raport. Deşi sunt cetăţeni UE, românii şi bulgarii s-au clasat ultimii în "ierarhia" naţionalităţilor reprezentate în Neukölln, se arată în raport.