Serbia, la poarta UE. Povestea obţinerii statutului de candidată şi ce va urma

După ce a bătut timp de doi ani la uşa Uniunii Europene, Serbia aşteaptă joi seara să obţină în sfârşit statutului de candidată pentru aderarea la UE din partea şefilor de stat şi de guvern din cele 27 de state membre. Drumul până la aderare efectivă ar putea dura cel puţin opt ani.

Chiar şi după scurta opoziţie a României şi Lituaniei de pe ultima sută de metri, statele membre au decis că Belgradul trebuie recompensat pentru eforturile de reconciliere cu Kosovo şi pentru arestarea lui Mladic. Joi, cele 27 de state vor trebui să aprobe cu unanimitate candidatura Serbiei.

Odată ce va obţine statutul de candidată, Serbia va trebui să deschidă negocierile de aderare, ceea ce nu va fi o simplă formalitate şi apoi va trebui să îndeplinească toate condiţiile, scrie "Le Nouvel Observateur". În cel mai bun caz, Belgradul poate spera să adere până la finalul deceniului.

În cursul summitului din decembrie, cancelarul Angela Merkel respinsese diplomatic candidatura Serbiei, argumentând că Belgradul trebuie să mai facă progrese pentru a-şi normaliza relaţiile cu Kosovo. În prezent, majoritatea statelor UE consideră că Serbia a îndeplinit condiţiile care i-au fost impuse pentru a trece la "nivelul următor". Este vorba în special de acordul care a fost semnat săptămâna trecută la Bruxelles între negociatorii sârbi şi cei kosovari. Fără a recunoaşte independenţa fostei provincii sârbe, sârbii au acceptat ca "statul" Kosovo să poată participa la conferinţele privind regiunea Balcanilor. "Au fost puse nişte condiţii. Ele au fost îndeplinite", a insistat ministrul francez de Externe, Alain Juppé. La presiunea Franţei, Germania insistă astăzi şi ea pentru a da undă verde Serbiei.

De la alegerea sa ca preşedinte în 2004, Boris Tadic, un politician considerat pro-european, a încercat tot timpul să îşi apropie ţara de UE, mai scrie publicaţia franceză.
În 2011, sub preşedinţia sa, au fost arestaţi în Serbia Ratko Mladic, fostul şef al sârbilor din Bosnia, şi Goran Hadzic, fost responsabil al sârbilor din Croaţia. Cei doi au fost trimişi în faţa Tribunalului Penal Internaţional pentru fosta Iugoslavie. Însă tergiversările europenilor au scăzut entuziasmul sârbilor pentru Europa.
În decembrie anul trecut, vicepremierul sârb Ivica Dacic a acuzat comunitatea internaţională că a tot adăgat condiţii pentru ca serbia să avanseze pe drumul către UE, deşi în 2000, condiţia era doar plecarea fostului preşedinte Slobodan Miloşevici.

O parte dintre diplomaţii europeni se tem că la alegerile legislative ce vor avea loc în mai în Serbia vor avea câştig de cauză partidele naţionaliste anti-europene, mai ales dacă ar fi existat o nouă amânare din partea UE.
Din cele şase republici fost-iugoslave, doar Slovenia a aderat la Uniunea Europeană, în 2004. Iar Croaţia ar trebui să devină al 28-lea stat membru în iulie 2013. Muntenegru şi Macedonia au obţinut statutul de candidate, dar încă aşteaptă deschiderea oficială a negocierilor de aderare. Bosnia, unde certurile politice par să nu mai ia sfârşit, nu a cerut încă Bruxelles-ului statutul de stat candidat.

Doar 200 de milioane în primă instanţă

Serbia ar putea primi, odată cu statutul de candidată, circa 200 de milioane în fonduri de preaderare din actualul buget UE, pe 2007-2013. Directorul adjunct al Biroului pentru Integrare Europeană din Serbia, Ognjen Miric, a declarat că ţara sa ar putea primi mai mulţi bani la următorul exerciţiu bugetar al UE - 2014-2020.
"Însuşi faptul că Serbia va deveni candidată la aderare înseamnă că va primi mai mulţi bani europeni anul acesta şi următorul. Anul acesta, statele UE negociază un nou buget, care va fi mai mare decât precedentul cu 2,6 miliarde, ceea ce este bine pentru Serbia", a declarat Miric pentru agenţia Tanjug.