Rusia insistă să pună mâna şi pe aurul scitic: „Este un precedent foarte periculos”. Anchetă pentru stabilirea unor despăgubiri din partea Olandei

Maria Zaharova FOTO EPA-EFE

Rusia vrea despăgubiri din partea Olandei după ce Curtea de Apel din Amsterdam a decis ca o colecţie de piese arheologice împrumutate din Crimeea pentru o expoziţie înainte de anexarea peninsulei de la Marea Neagră să fie înapoiate Ucrainei, nu noii administraţii, una ilegală, impusă cu arma.

Rusia, care a confiscat tezaurul românesc sub bolşevici şi a refuzat să-l înapoieze indiferent de rotaţiile de putere de la Kremlin, insistă acum să obţină şi aurul scitic, o colecţie de comori arheologice împrumutate de patru muzee din Crimeea pentru o expoziţie a Muzeului Allard Pearson. Colecţia respectivă a fost trimisă în Olanda înainte de anexarea Crimeei de către Rusia, în februarie-martie 2014, iar, după şapte ani de proces, Curtea Supremă din Amsterdam a decis marţi să fie returnată Ucrainei, ţara de care aparţine în mod legal peninsula de la Marea Neagră. Rusia susţine, la rândul ei, că decizia pronunţată de tribunalul olandez este un „precedent foarte periculos”.

„Este un precedent foarte periculos, care subminează încrederea dintre comunităţile muzeale din diferite ţări şi pune sub semnul întrebării perspectivele de cooperare între muzeele din Rusia şi Olanda”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, într-un comunicat publicat miercuri.

„Am sperat până în ultimul moment ca domeniul cultural, cel puţin, să rămână în afara politicii”, a adăugat ea, denunţând o decizie „regretabilă”.

Este un discurs tipic, firesc al Moscovei, care include şi exclude din sfera politicului orice domeniu, fie că e cultură, fie că e sport, în funcţie de cum îi convine, chiar dacă nu are dreptate.

În loc să elucideze imparţial dosare cu adevărat importante, cum ar fi otrăvirea opozantului Aleksei Navalnîi, încarcerat în prezent, Comisia de Investigaţii s-a apucat, prin intermediul filialei sale ilegale din Crimeea, să facă „o evaluare adecvată a încălcării intereselor Rusiei” în cazul aurului scitic.

Şi Ministerul rus al Culturii a tunat şi a fulgerat, susţinând că este vorba de o încălcare a dreptului internaţional.

Aurul scitic este format din aproape 2.000 de obiecte care datează din secolul al II-lea d.Hr. până în Evul Mediu timpuriu.

În 2016, un tribunal din Olanda a decis ca aceste obiecte să fie predate Ucrainei, întrucât Crimeea nu este un stat autonom. Muzeele din Crimeea care au împrumutat colecţia au făcut recurs împotriva acestei decizii, iar dosarul a ajuns la Curtea Supremă din Amsterdam. Aceasta din urmă a decis de asemenea în favoarea Ucrainei, pentru care dosarul nu era doar despre aurul scitic, ci şi despre recunoaşterea Crimeei ca parte a sa.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a salutat o „victorie” şi a promis că „va recupera şi Crimeea”. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, s-a arătat deranjat de această declaraţie, avertizând că ar putea avea „consecinţe negative”.