Le mâncăm spaniolilor peştele din râuri

Spaniolii, care nu consumă peşte de apă dulce, sunt supăraţi pe românii care le mănâncă somnii şi crapii din râuri şi din deltă Mai mult, localnicii au înaintat organelor

Spaniolii, care nu consumă peşte de apă dulce, sunt supăraţi pe românii care le mănâncă somnii şi crapii din râuri şi din deltă

Mai mult, localnicii au înaintat organelor competente o reclamaţie prin care îi acuză pe unii dintre copatrioţii noştri că produc un adevărat dezastru ecologic.

Fluviul Ebru, care traversează comunităţile Cantabria, Castilla y Leon, La Rioja, Navarra, Ţara Bascilor, Comunitatea Valenciană şi Aragon, se varsă în Mediterana printr-o deltă, loc de întâlnire al pescarilor amatori din Spania.

"Delta este acum un paradis pierdut. Acum trei ani era un ecosistem echilibrat, până când au venit românii şi au scos, sub ochii noştri, tone întregi de crap. Sunt pescari care nu respectă niciuna dintre normele noastre", spune Pablo Ferrer, pescar amator.

În urmă cu câteva luni, Consiliul de Agricultură şi Pescuit al Guvernului Autonom din Catalunya a primit o serie de reclamaţii prin care federaţiile de pescari avertizau asupra prezenţei unor "grupuri de români care pescuiesc intensiv pe Ebru, probabil în scopuri comerciale". Conform legilor din Catalunya, peştele prins în apele dulci trebuie eliberat.

"Românii <> 24 de ore, în ture. Sunt organizaţi, peştii sunt depozitaţi în congelatoare sau sunt puşi la uscat. Constant, vin furgonete în care se încarcă prada", afirmă Pepito Busón, preşedintele Societăţii de Pescuit Sportiv din Riba-Roja. În urma unui control, Garda Civilă a surprins un grup de români care pregătea pentru transport 12 crapi.

"O problemă de educaţie"

"Între pescarii spanioli avem o imagine la fel de proastă cum avem şi la alte capitole. Pe malul Ebrului se fac comentarii neplăcute la adresa noastră, suntem acuzaţi de dezastru ecologic.

Suntem marginalizaţi şi pe bună dreptate. Primul şi singurul lucru pe care mi-l spune un spaniol, dacă s-a prins că sunt român, este să nu mă aşez lângă el. Ce-i deranjează cel mai tare este că românii nu eliberează peştele", spune Augustin Ghebaru, pescar sportiv în Spania.

Augustin face parte dintr-un grup restrâns de pescari sportivi români din peninsulă. Împreună, încearcă prin diverse mijloace să explice autohtonilor că pescuitul şi prepararea crapului sunt obiceiuri strămoşeşti la români, dat fiind faptul că spaniolii nu consumă crap.

Pe de altă parte, grupul încearcă să convingă compatrioţii că respectarea normele locale înseamnă respect faţă de gazde.

"Din nefericire, este o problemă de cultură, de educaţie şi de integrare. Sper ca românii să înţeleagă că, dacă nu ne schimbăm obiceiurile, vom fi văzuţi din ce în ce mai rău, nu numai între pescari.

Pe de altă parte însă, legile nu se aplică aşa cum trebuie. Dacă autorităţile vor închide ochii la pescuitul fără permis, la "afaceriştii" care iau acasă tot ce prind, lucrurile nu se vor schimba", afirmă Sebastian Toader, pescar sportiv din Madrid.

Peştele, prins doar la undiţă

În Spania, pentru a pescui este obligatoriu un permis care se obţine pe baza documentului de identitate. Zonele cele mai frecventate de către români sunt Aragon şi Catalunya, în special pentru speciile crap şi somn. Fiecare comunitate are propriile norme.

În Catalunya, crapul pescuit trebuie eliberat. În Aragon, un pescar poate lua acasă maximum doi somni, cu o singură condiţie: să aibă mai mult de 90 - 100 de centimetri lungime, iar un pescar poate să pună maximum două undiţe. Este total interzis pescuitul cu plasa.