Ţiganii pun camătă pe slujbele românilor

În perioada campaniei agricole, din luna martie până în noiembrie, numărul românilor care vin să lucreze în agricultură în regiunea Aragon fără a avea contract de muncă din ţară se

În perioada campaniei agricole, din luna martie până în noiembrie, numărul românilor care vin să lucreze în agricultură în regiunea Aragon fără a avea contract de muncă din ţară se măreşte considerabil. Vlad Galea (28 de ani), din Bistriţa, povesteşte: "Faptul că vin foarte mulţi fără un loc de muncă asigurat dă posibilitatea altor români să le pretindă un comision în schimbul recomandării pentru obţinerea unui post".

Indiferent dacă este sau nu de acord cu locul de muncă, nou-venitul plăteşte "binefăcătorului" preţul unei ore de muncă pe zi. "Dacă lucrezi două ore, una este a celui care te-a dus la muncă. Unii stau acasă şi au reuşit să facă o afacere personală din traficul de forţă de muncă. Ce mai contează dacă cel pe care-l exploatează îi este rudă sau prieten?", spune Constantin Baciu (52 de ani), din judeţul Vaslui.

Tot Constantin completează: "Am preferat să lucrez la o fermă de cai, unde primesc un salariu de 1.000 de euro, decât să lucrez în câmp, unde aş fi fost plătit cu 500 de euro mai mult, dar ar fi trebuit să le dau ţiganilor români un sfert din salariu.

În Spania, sunt ţigani care şi-au făcut din asta un mod de a scoate bani buni fără să muncească". Jesus Arisa Possa este proprietarul unor crescătorii de animale şi spune că, atunci când a aflat că printre angajaţii săi se numără şi români care pretind comisioane celor pe care îi recomandă, i-a concediat.

"Eu nu pot să fac mai mult dacă cei afectaţi nu denunţă la poliţie. Dar sunt destui cărora le este teamă să vorbească, iar mulţi din românii care au trecut prin asemenea situaţii au plecat în România", spune Jesus.