Spaniolii vor să fie „căpşunari“
0
Criza obligă tot mai mulţi localnici să-şi caute de lucru în agricultură, cot la cot cu românii. În cea mai grav afectată ţară din Uniunea Europeană de recesiunea economică, atitudinea populaţiei faţă de munca „de jos” s-a schimbat radical.
Până acum trei ani, muncitorii străini reprezentau principala forţă de muncă din agricultura Spaniei, pentru că lucrările agricole nu prezentau interes pentru autohtoni. În provincia Castellon, unde trăiesc mulţi români, plantaţiile de portocali reprezintă una dintre principalele culturi agricole.
Mii de români îşi găseau de lucru aici în fiecare toamnă, însă criza economică a schimbat situaţia.
„Nu mi-a venit să cred!“
În ultimele săptămâni, foarte mulţi români au venit la sediile asociaţiilor agricole din Castellon în căutarea unui loc de muncă. „Zilnic, veneau cel puţin 12 persoane să întrebe de un post, iar cel puţin 10 dintre ele erau de naţionalitate română“, explică Vicent Goterris, reprezentantul Uniunii Agricultorilor din Castellon.
Dan Borjea (30 de ani), din Castellon, a lucrat an de an, din septembrie până în martie, la cules de portocale. Anul acesta a rămas surprins când i s-a spus că nu sunt locuri libere. „Nu mi-a venit să cred! Am crezut că e o glumă proastă. Întotdeauna rămâneau locuri libere şi ne întrebau dacă nu avem cunoscuţi care vor să culeagă fructe“, spune uimit bărbatul.
Încă din primele zile din septembrie, cu aproape o lună înainte de începerea campaniei agricole, echipele au fost deja complete. Structura acestora este însă diferită de anii trecuţi.
Majoritatea culegătorilor din provincia Castellon sunt spanioli, potrivit Federaţiei Cooperativelor Agricole din Comunitatea Valenciană. Anul acesta, autohtonii care şi-au pierdut locurile de muncă din construcţii şi din industria ceramică se reorientează acum către agricultură şi sunt interesaţi de posturile pe care, până acum, le ocupau românii şi bulgarii.
Anul acesta, 80% din culegătorii de portocale care au fost angajaţi în provincia Castellon, respectiv 6.500 de persoane, sunt spanioli.
Banii pentru sărbătorit, daţi sezonierilor
Situaţia din Castellon nu este singulară. Şi în Castilla la Mancha, o altă zonă agricolă importantă a Spaniei, sezonierii români trebuie anul acesta „să se bată“ cu spaniolii pe locurile de muncă.
Ca în fiecare an, în regiunea Valdepenas, în luna septembrie a început culesul viilor. Pentru prima dată în ultimii ani, numărul angajaţilor spanioli este unul considerabil. Şi tot pentru prima dată în ultimii ani, din cauza crizei şi a lipsei fondurilor, tradiţionala sărbătoare a vinului nu a mai avut loc. Banii au fost folosiţi pentru plata sezonierilor spanioli şi străini.
„Muncitorul din agricultură era, până anul trecut, român sau bulgar, cu vârsta între 25 şi 35 de ani. Anul acesta, majoritatea sunt spanioli care au peste 40 de ani“, explică Ana Rosa Ruiz, preşedinta ONG-ului Caritas, pentru agenţia de ştiri EFE.
Se nasc conflicte
Revenirea spaniolilor în agricultură naşte, pe multe plantaţii, dispute între străini şi localnici.
Deseori se ajunge chiar la conflicte cu imigranţii, care, de obicei, munceau fără contracte. Spaniolii sunt deseori obligaţi să accepte şi ei salarii şi condiţii de muncă asemănătoare cu cele ale imigranţilor, care, pentru că erau de acord să lucreze la negru, primeau mai puţini bani. Există însă şi avantaje pentru străinii care îşi fac bine treaba. Unii patroni spanioli preferă să lucreze, an de an, cu aceiaşi muncitori de care au fost mulţumiţi.
„Unii muncitori străini iau legătura direct cu patronii viilor şi vin deja cu contracte“, susţine Ruiz.
Se încarcă comentariile...
