Şoseaua morţii de lângă oraşul maghiar Szeged
0
Şase români au decedat şi alţi 19 au fost răniţi, în ultima lună, în urma unor accidente rutiere petrecute pe teritoriul Ungariei, în apropiere de graniţa cu România. Cele mai multe incidente rutiere în care sunt implicaţi români din Spania şi Italia, care vin în ţară, au loc în apropierea localităţii maghiare Szeged.
Explicaţia autorităţilor române pentru numărul mare de accidente care au loc pe şoseaua din apropiere de Szeged, în luna august, luna concediilor pentru românii din Spania şi Italia, o reprezintă graba şoferilor de a ajunge acasă.
Românii care vin vara acasă din alte ţări au însă o altă justificare şi anume faptul că autostrada maghiară nu se continuă şi în România.
Ungurii au ajuns deja cu construcţia autostrăzii care ar trebui să facă legătura cu culoarul paneuropean IV aproape de graniţa cu ţara noastră. În schimb, românii întârzie cu porţiunea lor de drum, care ar trebui să facă joncţiunea cu cea din Ungaria la vama Nădlac.
„Nu măriţi viteza încercând să câştigaţi timp pentru a ajunge la destinaţie“, sună o avertizare a Ministerului Afacerilor Externe din România pentru compatrioţii noştri. „Construiţi odată autostrada!“, cer românii care străbat mii de kilometri cu maşinile
pentru a ajunge în România.
DIN NEATENŢIE, NU OBSERVĂ CAPĂTUL AUTOSTRĂZII
Dorinţa de a scăpa de drumurile din România este aproape la fel de mare cu cea de a-şi revedea familiile. „Şi şoferii care pleacă din România uită piciorul pe acceleraţie.
După ce ai străbătut şase sau şapte ore pe drumurile pline de gropi din România, e firesc să vrei să ajungi cât mai repede pe o autostradă din Europa. Cei care vin în ţară vor să ajungă repede acasă, iar cei care pleacă din ţară vor să scape cât mai repede de coşmarul traficului românesc“, explică Emil Dumitraşcu (36 de ani), din Târgovişte.
APEL DIN UNGARIA
Ana Maghyar, preşedinta consiliului regional Csongrad din Ungaria, a trimis anul trecut o scrisoare către Guvernul României, în care a cerut să fie grăbite lucrările la autostrada Nădlac-Arad-Timişoara. Conform Anei Maghyar, numărul accidentelor pe
drumurile naţionale din Ungaria, cuprinse între graniţa cu România şi intrarea pe autostradă, a crescut cu 30% în ultimii doi ani. (Cristian Poelincă)
TIMIŞ – cel mai periculos drum
Muncitorii români din Spania şi Italia aleg Vama de la Cenad când se întorc acasă, pentru că speră să fie mai puţin aglomerată decât cele de la Borş şi de la Nădlac. Euronavetiştii au fost implicaţi numai în acest an în peste 45 de accidente rutiere pe autostrada Budapesta-Szeged, precum şi pe şoseaua care leagă oraşul Szeged de Vama Cenad.
În punctul de trecere a frontierei şoferii nu îşi petrec mai mult de 10-15 minute şi cel mult jumătate de oră, când e aglomeraţie. Drumul naţional 6, Timişoara-Cenad-Lugoj, pe care circulă euronavetiştii, este cel mai periculos din judeţ. Aici au loc în fiecare an cele mai multe accidente de circulaţie din Timiş.
„Viteza excesivă, depăşirile neregulamentare şi neatenţia în conducere sunt principalele cauze ale ”, spune subcomisarul Florin Bolbos, şeful Poliţiei Rutiere Timiş.
Şoseaua a fost reabilitată în perioada 2003-2005, însă drumul a început să se deterioreze din cauza traficului care s-a triplat în ultimii cinci ani, în special de la aderarea la U.E. (Cristian Poelincă)
ARAD – drumuri mai bune, trafic aglomerat
Majoritatea românilor care vin din Spania intră în ţară prin cele mai tranzitate puncte de frontieră, cel de la Nădlac (Arad) şi cel de la Borş (Bihor).
Şoferii sunt de părere că numai autostrăzile vor rezolva problemele cu care se confruntă cei care circulă pe şosele. Johann Schneider, unul dintre românii care vara aceasta a venit în ţară, spune:. „Până nu o să avem autostrăzi nu o să se termine accidentele pe şosele. Şoselele din România sunt obositoare din cauza traficului supra-aglomerat”.
De aceaşi părere au fost şi alţi români care au călătorit, în această vară, din Spania şi din Italia. Aceştia au declarat că au traversat cinci ţări europene (2.000 km) în zece ore, pe autostrăzi, şi le-a trebuit o zi şi o noapte să traverseze România ca să ajungă acasă, la Galaţi sau Vaslui (în jur de 650 km).
În judeţul Arad nu sunt probleme cu drumurile naţionale, acestea fiind recent modernizate, astfel că gropile sau denivelările au rămas amintiri. În schimb, numărul mare de maşini, în jur de 30.000 pe zi, care traversează judeţul, pe DN 7 Nădlac-Arad-Zam aglomerează, nesperat, traficul.
Cei care vin din Europa şi obişnuiesc să tranziteze Aradul vor avea parte de un drum aşa cum îşi doresc doar după anul 2012, când se preconizează să fie finalizat tronsonul de autostradă Nădlac-Arad, în lungime de 38 de kilometric, şi continuat cu sectorul Arad-Timişoara-Lugoj.
Accidente cauzate de oboseală
Poliţiştii arădeni susţin că principala cauză a producerii accidentelor pe drumurile de tranzit este oboseala. „Sectorul de drum naţional 7 aflat pe raza judeţului Arad este capăt de drum pentru şoferii care intră în România prin Nădlac. Aceştia ajung pe acest drum după zeci de ore de şofat, astfel că oboseala îşi spune cuvântul, aceasta fiind principala cauză a accidentelor”, a declarat Camelia Tuduce, purtător de cuvânt al Poliţiei Arad. (Claudia Adjudeanu)
BIHOR – Finanţarea pentru autostradă, oprită
Un român care vine din Spania face, de la Budapesta la Borş, 235 de km, în aproximativ trei ore, în funcţie de viteza cu care se deplasează. Până la Oradea are de parcurs, de la Budapesta, 248 de km. Există două variante, dintre care una presupune folosirea autostrăzilor M3 şi M35, până la Debreţin, după care se circulă pe E 60 până la Oradea.
O altă variantă este parcurgerea unei porţiuni scurte de autostradă, urmată de E60. „Distanţa, dacă se ia prima variantă, este mai mare, ca număr de kilometri. Dar ajungi mai repede, graţie condiţiilor de drum şi de viteză”, spune Florin Chiş, un orădean care circulă des pe ruta Budapesta – Oradea.
Autostrada Transilvania (Borş - Braşov) nu trece practic prin localitatea Borş, ci prin comuna Sântion. În prezent, în judeţul Bihor, se lucrează la autostradă doar pe tronsonul Chiribiş-Suplacu de Barcău. Cum anul acesta s-a oprit finanţarea pentru tronsonul de autostradă din Bihor, nu se ştie când vor fi finalizate lucrările.
Potrivit lui Bogdan Sgârcitu, director de comunicare al companiei Bechtel, pe tronsonul Borş - Suplacul de Barcău nu s-a lucrat aproape nimic de anul trecut. Acesta a spus că probabil după finalizarea porţiunii din judeţul Cluj, vor începe să lucreze serios în Bihor.
El a precizat că în judeţ exproprierile sunt finalizate în proporţie de 70% şi ar putea demara lucrări mai importante doar pe porţiunea cuprinsă între kilometrul 12 şi kilometrul 31. Pe porţiunea care ar trebui să unească tronsonul din judeţul Cluj cu cel din Bihor proiectarea nu a fost încă finalizată.
S-a făcut lumină pe stradă
Inspectoratul Judeţean de Poliţie (IJP) Bihor nu are o statistică a accidentelor de pe şoseaua Borşului, cea care leagă punctul de trecere a frontierei, de Oradea. În urmă cu doi-trei ani aceasta era numită „şoseaua morţii”, din cauza frecvenţei accidentelor mortale înregistrate.
Potrivit Ioanei Indrieş, purtător de cuvânt la IJP Bihor, accidentele de pe şoseaua Borşului sunt cauzate de excesul de viteză, şi nu de condiţiile de drum, calitatea şoselei fiind una bună. Dacă în anii trecuţi şoferii care intrau noaptea în ţară, prin vama Borş, erau întâmpinaţi de o beznă totală pe şosea, acum iluminatul stradal este asigurat pe E60.
Spune-ţi şi tu părerea AICI! Crezi că lipsa autostrăzilor explică numărul mare de accidente în care sunt implicaţi euronavetiştii ?
Se încarcă comentariile...
