Şomerii români scot bani din parcări

Rămaşi fără loc de muncă, emigranţii încearcă să supravieţuiască din cei câţiva euro pe care îi câştigă pe zi. Străzile şi parcările din marile oraşe spaniole au fost ocupate de persoane nevoiaşe, poreclite „gorile“, care cer bani şoferilor.

Numeroşi emigranţi au ocupat parcările spaniole şi câştigă bani pe care îi cer de la şoferi pentru a-i ajuta să găsească un loc şi a le proteja maşina.

În ultima vreme, numărul cerşetorilor din parcări a crescut foarte mult, iar nou veniţii trebuie să plătească sume importante celor mai vechi pentru a fi primiţi în branşă.

Imigranţii, în special africanii, sud-americanii, românii şi bulgarii, şi-au împărţit cele mai bune cartiere şi parcări în zone de influenţă.

Puţini şoferi se încumetă să nu plătească birul „gorilelor“. Motivul este simplu: există posibilitatea ca proprietarul să-şi găsească automobilul fără ştergătoare, zgâriat sau lovit, dacă nu plăteşte, aşa cum se întâmplă şi în România.

Spaniolii s-au obişnuit cu Daniel

Daniel Tudorescu (48 de ani), originar din Târgovişte, a venit în Spania în urmă cu şase ani şi este unul dintre românii care indică şoferilor locurile libere de parcare din curtea unui spital din Castellon.

Pentru că oraşul este unul mic, pentru Daniel a fost mai uşor să-şi găsească un vad bun. Timp de patru ani, bărbatul a lucrat în construcţii, apoi la portocale şi, în prezent, este şomer.

„Trebuie să fac ceva, să câştig un ban pentru pâine măcar. Şi nici nu fur. Stau într-o casă părăsită, cu încă doi prieteni. Într-o zi pot să câştig patru-cinci euro. Din banii ăştia îmi cumpăr pâine şi ceva mezeluri. Aşa trăiesc de şapte luni“, mărturiseşte românul.

Chiar dacă unii refuză să-i plătească „taxa“, sunt şi spanioli care îi aduc de mâncare sau haine. „Bacşişul reprezintă garanţia faptului că cerşetorii nu-mi vor zgâria maşina“, spune, necăjit, un cetăţean care este nevoit să le dea bani „gorilelor“ în fiecare zi.

„Săptămâna trecută a venit la mine un medic care lucrează aici la spital şi mi‑a dat o pungă cu alimente şi două pături. Mi-a spus că este tot ce poate face pentru mine, deocamdată. Am rămas surprins, mai ales că e spaniol“, adaugă Daniel.

Trebuie să fac ceva, să câştig un ban pentru pâine măcar. Şi nici nu fur.

Daniel Tudorescu
„gorilă“