Revista presei spaniole

"Numărul străinilor se ridică de la 12% la 14% în Pamplona", publică "Diario de Navarra". Numărul imigrantilor din Pamplona a crescut în ultimii ani de la 12% la 14%, atingând cifra de

"Numărul străinilor se ridică de la 12% la 14% în Pamplona", publică "Diario de Navarra". Numărul imigrantilor din Pamplona a crescut în ultimii ani de la 12% la 14%, atingând cifra de 29.011 persoane. Bulgarii, românii şi portughezii care locuiesc în Pamplona formează comunitatea cea mai mare de străini, cu 5.466 de persoane.

"Culesul strugurilor va continua să fie făcut cu ajutorul imigranţilor", scrie "Diario de Castilla la Mancha". Întreprinzătorii agricoli au recunoscut faptul că, deşi guvernul intenţionează să rezerve locurile de muncă din agricultură pentru persoanele aflate în şomaj în Spania, singurii care acceptă să lucreze pe câmp sunt străinii. De asemenea, s-a subliniat faptul că, pe viitor, forţa de muncă pe care agricultura spaniolă se bazează va veni tot din alte ţări europene, cum ar fi România.

"Colegiile din Zaragoza au primit, în doar două zile, cu 450 de elevi mai mult decât numărul de locuri din şcoli", titrează ziarul "20 minutos". Majoritatea acestor copii sunt din părinţi imigranţi. După cum informează ziarul spaniol, numărul mare al românilor care s-au stabilit în zona Zaragoza a produs difucultăţi unităţilor de învăţământ din zonă din cauza numărului mare de solicitări de locuri în şcoli.

"Străinii preferă municipiile de la malul mării", informează "Xornal de Galicia". Astfel, 45% din populaţia de pe litoralul Mării Mediterane în zona Galicia este formată din imigranţi. Datele au fost preluate de către publicaţia spaniolă dintr-un studiu realizat de banca Caxa Espana.

"Imigranţii nu vor să plece din Europa", scrie "EcoDiario". Un articol în care se prezintă situaţia imigranţilor în Europa şi programele de "întoarcere acasă" pregătite pentru străini de către guvernele statelor Ununii Europene. Cu toate acestea, un procent foarte mic de străini au hotărât de bunăvoie să apeleze la respectivele programe, majoritatea rămâne în Europa, chiar dacă nu are un loc de muncă. Cei mai mulţi care au decis totuşi să se întoarcă în ţara de origine sunt americanii, în timp ce românii sunt cel mai greu de convins să se întoarcă.