Restaurantele, afacerea preferată a românilor

Deşi Spania trece printr-o accentuată criză economică, unii dintre imigranţii români par să nu fie afectaţi de fenomen şi se lansează în afaceri. Guvernul spaniol prevede zile negre

Deşi Spania trece printr-o accentuată criză economică, unii dintre imigranţii români par să nu fie afectaţi de fenomen şi se lansează în afaceri. Guvernul spaniol prevede zile negre pentru firmele din peninsulă, în special pentru cele din construcţii şi servicii, şi estimează că vor trece cel puţin doi ani până se va depăşi această criză.

Din cauza preţurilor mari şi a puterii scăzute de cumpărare din ultimii ani, 10% din firmele din Spania au dat faliment după primul an de activitate. În 2007, mulţi români au renunţat la locul de muncă pe care îl aveau şi şi-au pus pe picioare propria afacere. Cea mai rapidă formă de a ajunge din angajat, propriul şef, este să te declari liber profesionist (echivalentul Persoanei Fizice Autorizate în România). Astfel, îţi vei plăti singur impozitele către statul spaniol, asigurarea socială şi TVA-ul de 16%. Dintre cei 58.967 de noi liberi profesionişti existenţi în peninsulă la sfârşitul anului 2007, 20% sunt români, aproximativ 12.000 de persoane, conform datelor Federaţiei Muncitorilor pe Cont Propriu (ATA) din Spania.

Majoritatea concetăţenilor noştri au fost atraşi de afaceri în care aveau o oarecare experienţă. Conform statisticilor ATA, pe primul loc în topul preferinţelor românilor întreprinzători au fost construcţiile (30%), locul al doilea fiind ocupat de restaurante şi baruri (22%).

Cei mai mulţi dintre cei care lucrează pe cont propriu proveniţi din România, se află în Cantabria, Madrid, Valencia şi Andaluzia. Cele patru comunităţi însumează 64% din românii liber profesionişti aflaţi în Spania. Fenomenul are legătură cu intrarea României în Uniunea Europeană, dar şi cu concedierile masive din construcţii, în Spania. Din 2007, românilor care încă nu aveau drept de şedere şi muncă pe teritoriul Spaniei, li s-a dat ocazia să lucreze, cu condiţia să fie liber profesionişti. În ceea ce priveşte concedierile, românii nu au apelat la ajutorul de şomaj, ci au încercat să pună bazele unei firme proprii.

Pentru spanioli, ora mesei e sfântă

Mulţi români din Spania s-au orientat spre o firmă de construcţii, investiţie care aducea un bun profit înainte de apariţia crizei imobiliare. Astfel, în Castellon, concetăţenii au optat cu timpul pentru un restaurant sau un bar. "Fiecare ne-am investit banii în afacerea pe care am crezut că o putem conduce mai bine", spune Gabriela G., 30 de ani, din Castellon.

Bucureşteanca şi-a deschis acum şapte luni o cafenea şi recunoaşte că, în cei cinci ani de când locuieşte pe meleaguri spaniole, a pus bănuţ lângă bănuţ pentru a putea investi, în final, într-o afacere de succes. "Am muncit în toţi aceşti ani în cofetării ale spaniolilor; însă din România eram specializată în turism şi alimentaţie publică. Aici mi-am dat seama că pentru spanioli orele de masă sunt sfinte: chiar dacă preţul unei cafele e mai mare cu 10-20 de cenţi la un local, spaniolul nu renunţă la micul dejun de la ora 8.00 sau la prânzul de la ora 14.00", se confesează românca.

Actele firmei, gata în 24 de ore

În 4 aprilie a.c., Liliana Iotu, originară din Târgovişte, a împrumutat 10.000 de euro şi a hotărât să nu mai aibă şefi. A închiriat un restaurant în Castellon, unde munceşte alături de soţul ei, de profesie maistru-bucătar. "Mi-am dorit mereu să am o pizzerie italiană, cu un clopoţel la uşă, dar se pare că va fi un restaurant cu specific românesc, unde vom servi ciorbă de burtă şi sărmăluţe", spune românca zâmbind. Întocmirea actelor firmei a durat o zi şi a costat 350 de euro. "Afacerea nu merge ca pe roate chiar din primele luni. De exemplu, în prima săptămână, abia am vândut de 30 de euro pe zi. Trebuie să ai răbdare până îţi formezi o clientelă, după care, cu o vânzare de 200 de euro zilnic, într-un an, îţi poţi amortiza investiţia", completează Liliana.

Investiţie din profit, într-un motel

Gimi este originar din Covasna şi, împreună cu logodnica sa, Magda, a împrumutat de la cunoscuţi, acum doi ani, 6.000 de euro. Cu aceşti bani, a închiriat un restaurant la malul mării, în localitatea Benicassim, provincia Castellon. "A fost foarte greu la început. Am avut noroc şi cu nişte prieteni spanioli care m-au îndrumat în acea perioadă", spune Gimi. Românii plătesc o chirie de 1.000 de euro pe lună, iar la început au fost nevoiţi să achite un avans de 3.000 de euro pentru spaţiul restaurantului. "În primele două săptămâni, am vândut doar o cafea, eram disperaţi", spune Magda. "Am început apoi să ne facem reclamă prin pliante, pe care le împărţeam pe plajă.

După doi ani de muncă, fără zile libere sau vacanţă, câte 16 ore pe zi, am reuşit să punem deoparte ceva din profit. Acum şapte luni, am investit aceşti bani într-un motel", completează Magda. Românii şi-au dat seama că spaniolii nu vor renunţa niciodată la tabieturile lor gastronomice şi la vacanţele pe malul mării, în care preferă să mânânce la restaurant. "Spaniolul iese de cinci ori să mănânce într-o zi: la ora 8.00 ia micul dejun, la ora 10.00 mai bea o cafea şi mănâncă un croisant, pe la 12.00 îşi potoleşte foamea cu un sandviş, prânzul îl ia pe la 14.30 şi pe la ora 21.00, cinează", spune zâmbind Gimi.

Un alt avantaj pe care un patron de bar îl are este faptul că distribuitorii furnizează gratis "ustensilele". "Dacă-ţi deschizi un restaurant, cel care vine să-ţi vândă cafeaua îţi va asigura gratuit ceştile şi maşina de cafea, distribuitorul de bere, paharele, majoritatea furnizorilor având întotdeauna oferte avantajoase pentru clienţi", spune Mariana Marin, proprietara unui restaurant din Castellon, inaugurat cu puţin timp în urmă.

În provincia Castellon, dintre cei 1.872 de liber profesionişti care s-au înregistrat anul trecut la Ministerul Muncii, 21% sunt români, majoritatea investind în restaurante sau baruri.

Fotografii: Roxana Pall